Ecumenismul si consecintele acestuia

[Monachos]

În prealabil postat de emanuel2007

Doamne fereste !!!

daca si sfintii au de acuma erezii , apoi mai frate e clara treaba ... eu nu mai zic nimic ca e de prisos ...

sfintii nu sunt infailibili in sensul ca mai pot face greseli in viata lor personala , insa greseli de dogma ei nu mai pot face ca de aia si sunt sfinti : sfintii nu mai pot pacatui ... ori erezie e un mare pacat ; sfintii nu mai au cum sa mai cada in erezie de aia si sunt ei considerati la baza bisericii ...

In ciuda aparentelor, chiar si sfintii pot gresi. Chiar si in probleme dogmatice. Daca cititi numerosi sfinti parinti veti vedea ca in probleme de aceleasi natura sau subiect au opinii chiar complet diferite.

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de Monachos

In ciuda aparentelor, chiar si sfintii pot gresi. Chiar si in probleme dogmatice. Daca cititi numerosi sfinti parinti veti vedea ca in probleme de aceleasi natura sau subiect au opinii chiar complet diferite.

In ce-i priveste pe Sfintii Parinti (Doctorii) ai Bisericii, asemenea incongruente sint totusi rare si oricum irelevante pentru ca invatatura Bisericii se bazeaza pe consensus patrum.

În prealabil postat de Monachos

In ciuda aparentelor, chiar si sfintii pot gresi. Chiar si in probleme dogmatice. Daca cititi numerosi sfinti parinti veti vedea ca in probleme de aceleasi natura sau subiect au opinii chiar complet diferite.

Monachos, fii amabil si fa si referinta la cate un astfel de sfant cu greseli chiar dogmatice; nu vorbi doar la modul general, caci arunci umbra si asupra celora, care nu au gresit si au definit cat se poate de exact credinta ortodoxa.
Da, vad ca si sfintii pot gresi, dupa parerea unora, care se cred indreptatiti sa arunce dubii asupra sfintilor. Ne-am obisnuit cu acest stil, dar nu inseamna ca il si acceptam.
Asteptam exemple inainte sa te retragi de pe forum, daca se poate... sau poate ramai si iti mai schimbi parerea formata atat de rapid.
Suntem in Post si vad ca ispitele se tin lant!

[MariS_]

În prealabil postat de Miha-anca

Monachos, fii amabil si fa si referinta la cate un astfel de sfant cu greseli chiar dogmatice; nu vorbi doar la modul general, caci arunci umbra si asupra celora, care nu au gresit si au definit cat se poate de exact credinta ortodoxa.
Da, vad ca si sfintii pot gresi, dupa parerea unora, care se cred indreptatiti sa arunce dubii asupra sfintilor. Ne-am obisnuit cu acest stil, dar nu inseamna ca il si acceptam.
Asteptam exemple inainte sa te retragi de pe forum, daca se poate... sau poate ramai si iti mai schimbi parerea formata atat de rapid.
Suntem in Post si vad ca ispitele se tin lant!

Monachos vroia, de fapt, sa spuna ca nu tot ceea ce au scris
sfintii a fost si adoptat de Biserica. Ceea ce a intrunit consensul
Bisericilor a fost retinut ca si canonic, iar ceea ce nu a intrunit
consensul a fost considerat doar parere personala. Atentie, ca
si evanghelii au fost mai multe si s-au retinut doar patru. Deci
in Biserica nu se iau de bune orice scriere ci doar acelea care
intrunesc consensul, pentru ca Duhul trebuie sa fie universal
nu local. Biserica nu da verdict de infailibilitate unei persoane,
fie ea si sfanta, cel putin nu Biserica ortodoxa.
Iertare.

În prealabil postat de MariS_

Monachos vroia, de fapt, sa spuna ca nu tot ceea ce au scris
sfintii a fost si adoptat de Biserica. Ceea ce a intrunit consensul
Bisericilor a fost retinut ca si canonic, iar ceea ce nu a intrunit
consensul a fost considerat doar parere personala. Atentie, ca
si evanghelii au fost mai multe si s-au retinut doar patru. Deci
in Biserica nu se iau de bune orice scriere ci doar acelea care
intrunesc consensul, pentru ca Duhul trebuie sa fie universal
nu local. Biserica nu da verdict de infailibilitate unei persoane,
fie ea si sfanta, cel putin nu Biserica ortodoxa.
Iertare.

MariS, noi putem intoarce spusele, dar Monachos a scris f clar la ce se refera. Mie nu-mi plac aceste generalizari, pentru ca ele nu izvorasc la toti din cunoastere, ci din presupunere, adica parerea de sine.
Infailibilitatea nici nu se foloseste in legatura cu Biserica Ortodoxa, ci doar referitor la cea Catolica si doar intr-o anumita situatie: cand Papa vorbeste ex Cathedra.
Ma intreb insa la ce bun sa tot facem aceasta afirmatie, precum ca si sfintii au gresit, cand pentru noi un sfant este un indumnezeit?!? Acum intreb: poate un indumnezeit sa greseasca?
Un sfant este un om, care a parcurs drumul spre indumnezeire, avand si pacate si ispite, dar facandu-le fata si depasindu-le. Mi se pare o indrazneala extraordinara, ca noi, care ne gasim tot felul de scuze pentru a nu ne lua la trânta cu pacatele noastre, inclusiv pentru nerespectarea canoanelor primite, in numele unei libertati prost intelese, sa ne permitem sa ii vorbim de rau pe sfinti. Doar in necunostinta de cauza fiind, in ceea ce priveste marea lor lupta cu dusmanul diavol, putem sa reducem la dimensiunea unui amarat de pacatos, ca noi, un asemenea titan al credintei ortodoxe, care este Sfantul.

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

MariS, noi putem intoarce spusele, dar Monachos a scris f clar la ce se refera. Mie nu-mi plac aceste generalizari, pentru ca ele nu izvorasc la toti din cunoastere, ci din presupunere, adica parerea de sine.
Infailibilitatea nici nu se foloseste in legatura cu Biserica Ortodoxa, ci doar referitor la cea Catolica si doar intr-o anumita situatie: cand Papa vorbeste ex Cathedra.
Ma intreb insa la ce bun sa tot facem aceasta afirmatie, precum ca si sfintii au gresit, cand pentru noi un sfant este un indumnezeit?!? Acum intreb: poate un indumnezeit sa greseasca?
Un sfant este un om, care a parcurs drumul spre indumnezeire, avand si pacate si ispite, dar facandu-le fata si depasindu-le. Mi se pare o indrazneala extraordinara, ca noi, care ne gasim tot felul de scuze pentru a nu ne lua la trânta cu pacatele noastre, inclusiv pentru nerespectarea canoanelor primite, in numele unei libertati prost intelese, sa ne permitem sa ii vorbim de rau pe sfinti. Doar in necunostinta de cauza fiind, in ceea ce priveste marea lor lupta cu dusmanul diavol, putem sa reducem la dimensiunea unui amarat de pacatos, ca noi, un asemenea titan al credintei ortodoxe, care este Sfantul.

Ingteleg foarte bine la cine te referi aici, Anca ;-)
'care ne gasim tot felul de scuze pentru a nu ne lua la trânta cu pacatele noastre, inclusiv pentru nerespectarea canoanelor primite, in numele unei libertati prost intelese' este o formula cam dura si care presupune ca cunoaste prea mult despre persoana mea si a altora care au afirmat lucruri asemanatoare.
Stii tu ca eu nu am respectat vreun canon primit? Sau ca nu am chef sa ma iau la tranta cu pacatele? hm, hm.. Cine vorbea de ispite in post?
Hai sa incercam sa ramanem mai obiectivi.

Si sfintii pot sa mai greseasca, chiar in scrierile dogmatice, cum spune MariS Biserica retine textele care sunt in consens cu credinta ei in general, restul sunt considerate pareri personale sau daca pot fi considerate greseli nu se face caz de ele.
Nici noi nu vrem sa facem caz, ci spunem aceste lucruri pentru a evita idolatrizarea sfintilor parinti.

În prealabil postat de Fani71

Ingteleg foarte bine la cine te referi aici, Anca ;-)
.

Nu esti singura care s-a exprimat in acest sens; deci nu e vorba de o persoana, ci de o conceptie.

În prealabil postat de Fani71

Nici noi nu vrem sa facem caz, ci spunem aceste lucruri pentru a evita idolatrizarea sfintilor parinti.

Este cam greu de evitat "idolatrizarea", caci Sfintilor Parinti ne rugam cu acatiste:
- Acatistul Sf. Ioan Gura de Aur
- Acatistul Cuviosului Simeon Noul Teolog
si altele.

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Este cam greu de evitat "idolatrizarea", caci Sfintilor Parinti ne rugam cu acatiste:
- Acatistul Sf. Ioan Gura de Aur
- Acatistul Cuviosului Simeon Noul Teolog
si altele.

Anca, tu cand te rogi catre sf. Ioan Gura de Aur, Ioan Teologul si altii in acatiste, te rogi ca unui Dumnezeu? Nu cred. Stim cu totii ca 'adorarea' se cuvine doar lui Dmnezeu, iar sfintior 'venerarea', adica cinstirea, in limbaj mai vechi. Iar noi ne rugam lor ca unor rugatori, intermediari, intercesori (nu imi vine in minte cuvantul romanesc), nu ca unor alti Dumnezei.

Vroiam sa mai adaug ceva in legatura cu dilema 'indumnezeit, atunci cum mai poate gresi?" Cred ca este vorba si o problema de terminologie, pentru ca uneori se spune 'greseala' pentru 'pacat', in limbaj mai vechi bisericesc ('caci nu e om care sa nu greseasca, Tu singur esti fara de pacat', se spune in rugaciunile pt morti). Eu nu foloseam 'greseala' in acest sens.

Un om indumnezeit nu este Dumnezeu. Este un om care, dupa o imagine tot a sf. Parinti, nu este contopit cu focul dumnezeirii, ci este ca un fier pus in foc, se inroseste, deci se patrunde de energia focului, insa nu se topeste.
Un asemenea om probabil nu mai pacatuieste, fiind unit cu Dumnezeu (pacatul fiind departarea de Dumnezeu); insa pacatul nu e tot una cu inexactitatea, cu greseala. Numai Dumnezeu este fara greseala, perfect, absolut in tot ceea ce spune si face. Un om, fie el si indumnezeit, pe lumea asta este supus limitarilor de cultura, de obicei, de gen, de inteligenta, de caracter si mai stiu eu care.
Deci, spusele lui nu pot fi luate la modul absolut, ca si cum ar veni direct de la Dumnezeu. Ele trebuie trecute prin prisma traditiei ortodoxe in general, a trairii intregii Biserici. Unele dintre ele pot fi intelese corect numai in contextul in care au fost scrise, si nu au valoare de dogma, adica de adevar care reflecta Adevarul dumnezeiesc.
Asta incercam noi sa facem, cei pe care ii criticai mai sus. Nu sa ne scuzam pacatele si sa ne arogam o libertate iluzorie.
Constiinta bisericii este vie, si fiecare dintre noi traim in felul lui, cu urcusuri si coborasuri. Si tu, si eu, fiecare avem o anume viziune, care daca progresam se largeste, asupra credintei crestine.