preotul fumator

În prealabil postat de piedonee

eu mam cam saturat de smerenie"gheboasa" pe care o intelnesti la tot pasul....smerenia e o virtute care putini reusesc sa ajunga sa o indeplineasca pt ca ii fura mandriea ca ei nu are face cutare si cutare pacat si in schimb judeca dar la sf pune apelativul "iertati ma"...uitand ca nu e pacat ce bagi in gura ci ce scoti pt ca ce scoti merge direct la inima omului si greu mai pleaca de acolo....

Aici nu sunt de acord cu ,,nu e pacat ce bagi in gura''. In care carte duhovniceasca se afla aceasta justificare pentru fumat? Aceasta scuza a fost folosita pentru cei care nu reusesc sa tina postul, si nu cred ca e corect s-o extindem asupra fumatului.

Cand esti pus in situatia de a-ti da cu parerea daca un anumit fapt e pacat sau nu, atunci lasi smerenia la o parte si daca raspunsul e ,,da'', spui ,,da'', iar daca e ,,nu'', atunci spui ,,nu''. Jumatatile de masura nu sunt bune.

Culpabilizarea generala este buna pana la un punct. Daca esti pus in situatia de a vorbi daca fumatul este un pacat si stii raspunsul corect, apoi dai intaietate sfatului bun. Sunt atatea ocazii in care smerenia este benefica. Nici Mantuitorul nu ne cere sa fim intotdeauna smeriti. In fata lui Dumnezeu trebuie sa ne smerim, nu in fata pacatului.