Impartasirea copilului mic

[Marius22]

În prealabil postat de andreicozia

Argumentele "noastre" de care vorbesti Marius sunt un rezultat al citatului de mai sus, "LASATI-I sa vina la mine", adica copiii incercau sa ajunga la el sa-l imbratiseze, sa se joace, sa-l simta, si El sa-i cerceteze mai indeaproape, etc, insa nu reuseau din cauza multimii si a parintilor care-i tineau pe linga ei...si nu erau IMPINSI DE PARINTI , astfel INGRADINDU-LE LIBERATEA DE ALEGERE!, care este o crima!

In alte aspecte aducationale, da, de acord trebuie sa "deschida ochii si gura" si sa zica la comanda parintilor AAAAA!, sa mai fie altoiti cu nuiaua si cu palma la fund pentru trezire

Tu ce faci, este sa scoti din context ca sa pice precum vrei tu, imi pare rau, dar aici nu suntem la biserica, unde le spui enoriasilor " Aici NUMAI EU vorbesc" cum deseori auzim...

Andrei, este departe de mine pretentia de a monopoliza adevarul. Stiu sa accept si alte puncte de vedere chiar daca pe unele nu le impartasesc. Desigur, putem specula asupra versetului de mai sus dar nu acest lucru ne-am propus. Dupa parerea mea, perspectivele noastre se completeaza.

Esential este ca omul sa-L afle pe Hristos, fie el prunc sau persoana matura.

In cazul unui copil, de acest lucru sunt raspunzatori in mod special parintii, care trebuie sa ii calauzeasca pasii catre El.

Apoi, cand copilul ajunge la o varsta care ii permite o alegere intru totul libera, de el depinde sa duca o viata in Hristos sau nu.

Eu vad lucrurile mult mai simplu. M-am nascut intr-o anumita familie. Devin membru al ei fara ca cineva sa ma intrebe. Ar fi absurd, sa astept pana la 18 ani, sa decid daca sunt sau nu de acord cu parintii, pe care nu eu i-am ales. Am devenit si eu o ramura dintr-un mare arbore genealogic.

La fel stau lucrurile si in cazul comunitatii religioase. M-am nascut crestin ortodox, atunci, Dumnezeul meu este Cel al parintilor si al stramosilor mei. Prin urmare trebuie sa devin si eu un madular al Bisericii, al Trupului lui Hristos.