cum stii ca el/ea e alesul/a?

[anna21]

În prealabil postat de AlinB

Pai..nu vrea sa-ti spuna?
Sau nici el nu-si da seama?
Tu de ce te-ai maritat cu el daca "vedea prin tine" undeva..in alta parte?

Nu spune.. dar poate el considera asta normalitate, nu stiu. In general cauta orice ocazie sa "evadeze".. nu ma bag in detalii. Si cand totusi este prezent fizic, lipseste persoana dinauntru.

Love is blind

Asta e probabil urmarea unei relatii indelungate.. nu-ti mai dai seama de realitate, intotdeauna exista "circumstante atenuante" (stress, examene, nasteri..), intotdeauna treci cu vederea si te intorci in permanenta la trecut pt a-ti incarca bateriil emotionale.. pana cand iti pica fisa ca acele amintiri frumoase sunt deja undeva prin facultate (cam departe).
(Deci nu m-am maritat cu el desi privea prin mine.. ci analizand trecutul din perspectiva prezentului am ajuns la concluzia ca.. etc.
Dar probabil ca a doua oara as face exact la fel, ca nu prea inteleg unde am gresit directia. Si nici nu conteaza, ca sunt casatorita si asta este.)
Intrebarea este: ce pot face eu constructiv (daca lucrurile sunt asa dramatice cum povesteste Casiana)

[delia31]

Draga Casiana, iti simt sufletul plangand si asa cum ti-a zis si AlinB, iti spun si eu,
foloseste-ti lacrimile doar pentru a te ruga lui Dumnezeu, nu pentru altceva si El le poate preface in bucurie.
Mergeti amandoi la duhovnic si consiliere.
Luati-L amandoi pe Hristos in voi prin Sfanta Impartasanie si cere-I Lui sa faca cum ar face El daca ar fi in situatia asta.
Cand iubim, cu iubirea lui Hristos iubim si cand nu iubim, pe EL nu-L avem.

Din ce spui, si mie mi se pare ca esti mai aproape de a ierta decat pare, doar ca faci ce facem multi, ne punem singuri obstacole si ne auto-programam sa esuam gandind ca e o "casnicie ratata", ca nu te vezi iesind din situatia asta etc.
Pai tocmai pantru ca gandim asa, situatia devine asa cum o anticipam in minte, e self-fulfilling profecy. Oricum, problema e mai subtila si numai un specialist va poate ajuta sa v-o nuantati, s-o definiti si s-o vindecati.
Orice cuvinte sau ganduri pe care le rostesti despre tine si situatia asta, incearca sa le cugeti cu grija ca ele se pot schimba in realitati, pot deveni profetia care se auto implineste.
"sunt condamnata sa asist la casnicia mea" - draga Casiana, pai cum o sa iesi dintr-o inchisoare in care te inchizi singura?

Ti s-a recomandat sa faci seminarul iertarii online cu Maica Siluana de la Iasi. O sa-ti creasca aripi de inger dupa ce o sa-l parcurgi si o sa-l aplici!!!
http://www.sfintiiarhangheli.ro/sa-ne-vindecam-iertand
Sa nu uiti de Paraclisul Macii Domnului!!


si eu ma plangeam, nu ca n-am bani de sandale, ci ca nu intelegeam ce am de invatat din suferinta pana ce nu am inteles ca numai prin foc se curata zgura de pe aur.

[AlinB]

În prealabil postat de anna21

Intrebarea este: ce pot face eu constructiv (daca lucrurile sunt asa dramatice cum povesteste Casiana)

Pai ce poti faci...cel mai important este sa intelegi ce-i lipseste, cam ce forma are dragostea pentru el, ce il motiveaza in viata de zi cu zi, pentru deocamdata iti dai cu parerea, nu prea stii exact ce are de fapt..

Am destule exemple in jurul meu, oameni care sunt probabil destul de "ok" ca soti si parinti dar cel putin o data pe saptamana se imbata, chiar la lucru fiind.
Si cred ca fiecaruia ii lipseste ceva pana la urma, unul cel putin mi-a zis cam care e problema, poate parea infantil pentru altii dar pentru el era un vis frumos..

Ideea este ca totusi barbatii se maturizeaza mai greu afectiv..cel putin in sensul "casnic" si poate fara o doza de credinta sanatoasa asta nu se intampla niciodata si tot ce pot face pana la urma sa-si refuleze/defuleze frustrarile care rezulta de aici..

[anna21]

În prealabil postat de AlinB

Pai ce poti faci...cel mai important este sa intelegi ce-i lipseste, cam ce forma are dragostea pentru el, ce il motiveaza in viata de zi cu zi, pentru deocamdata iti dai cu parerea, nu prea stii exact ce are de fapt..

Am destule exemple in jurul meu, oameni care sunt probabil destul de "ok" ca soti si parinti dar cel putin o data pe saptamana se imbata, chiar la lucru fiind.
Si cred ca fiecaruia ii lipseste ceva pana la urma, unul cel putin mi-a zis cam care e problema, poate parea infantil pentru altii dar pentru el era un vis frumos..

Ideea este ca totusi barbatii se maturizeaza mai greu afectiv..cel putin in sensul "casnic" si poate fara o doza de credinta sanatoasa asta nu se intampla niciodata si tot ce pot face pana la urma sa-si refuleze/defuleze frustrarile care rezulta de aici..

Asa este, nu stiu ce are.
Dar nu se imbata.. ci "evadarile" lui sunt teribiliste, in opinia mea. Sunt catre cazino, daca acel cazino este in alt stat este si mai interesant ca implica un pic de adrenalina pe autostrada (eventual cu o doza de alcool in sange).
Eu nu pot intelege nimic din nevoile lui, oricat imi bat capul..
Si nu-mi pot plia dorintele dupa ale lui, ca pentru mine a ma simti bine inseamna prieteni (nu baruri, nu cluburi etc..). Prietenii i-a indepartat pe motiv ca sunt plictisitori sau prosti... eu mai incerc sa tin legatura cu ei, dar nu sunt atat de "prosti" sa nu detecteze aroganta sotului meu si pana la urma relatiile se cam racesc.
Si in general el este considerat persoana responsabila, prin contrast cu mine, care am un aer destul de "imatur".

@casiana
Sfat practic: fa sport. Dupa o ora de transpirat iti revine buna dispozitie (macar temporar).
Sfat practic 2: alunga gandurile negative. Cea mai simpla metoda este sa incepi sa te rogi cant esti asaltata de ganduri care-ti fac rau. Nu te mai gandi cat esti de nefericita. Acesta este un gand total neproductiv.. gandeste altceva.
Sfat practic 3: fa o lista cu calitatile sotului, cu lucrurile bune pe care le face etc.. si sa te gandesti des la ea. Adica invata sa te gandesti la el in termeni pozitivi.
Sfat practic 4: zambeste. Daca zambesti, daca stai dreapta, cu capul sus etc.. se schimba si felul in care te simti (nu inteleg de ce, dar functioneaza). Zambeste.
Sfat practic 5: lasa-l macar sa-ti fie prieten, daca nu-l iubesti. De prieteni are oricine nevoie. Faceti lucruri pe care le fac prietenii (adica nu mai incercati sa intrati in rolurile de sot/sotie pe care nu va pricepeti sa le jucati). O sa ajungeti sa va cunoasteti mai bine.
Sfat.. faceti planuri si le puneti in aplicare.. Orice, iesire la iarba verde cu prietenii, teatru.. nu puteti trai doar gandindu-va cat sunteti amandoi de nefericiti, ce ati gresit etc... Mai trebuie si sa faceti ceva. Deci planuri.. poate planuri de viitor, vacanta, calatorii prin tara etc..
alt sfat... bea multa apa :)

(p.s. in ciuda stilului meu de sfatuire, nu, nu citesc reviste pt femei :)) )

[AlinB]

În prealabil postat de anna21

Asa este, nu stiu ce are.
Dar nu se imbata.. ci "evadarile" lui sunt teribiliste, in opinia mea. Sunt catre cazino, daca acel cazino este in alt stat este si mai interesant ca implica un pic de adrenalina pe autostrada (eventual cu o doza de alcool in sange).
Eu nu pot intelege nimic din nevoile lui, oricat imi bat capul..
Si nu-mi pot plia dorintele dupa ale lui, ca pentru mine a ma simti bine inseamna prieteni (nu baruri, nu cluburi etc..). Prietenii i-a indepartat pe motiv ca sunt plictisitori sau prosti... eu mai incerc sa tin legatura cu ei, dar nu sunt atat de "prosti" sa nu detecteze aroganta sotului meu si pana la urma relatiile se cam racesc.
Si in general el este considerat persoana responsabila, prin contrast cu mine, care am un aer destul de "imatur".

Ultima remarca ar fi amuzanta daca situatia n-ar fi asa aiurea..
Ce se poate zice, pana la urma e o problema spirituala..poate ar fi trebuit intrebat de la inceput cum sta omu' cu credinta si atunci lucrurile erau mult mai clare.

Un om pentru care Dumnezeu nu este reperul central poate face orice, cu logica sau fara logica..e mai putin important atat timp cat sistemul de valori nu se schimba.

Poti sa-l duci la psiholog (daca il convingi) sa mai stranga un surub pe ici, pe dincolo, sa mai unga niste rotite..dar in pricipiu e acelasi mecanism fundamental defect..

[Vladimir-Adrian]

În prealabil postat de anna21

Asa este, nu stiu ce are.
Dar nu se imbata.. ci "evadarile" lui sunt teribiliste, in opinia mea. Sunt catre cazino, daca acel cazino este in alt stat este si mai interesant ca implica un pic de adrenalina pe autostrada (eventual cu o doza de alcool in sange).
Eu nu pot intelege nimic din nevoile lui, oricat imi bat capul..
Si nu-mi pot plia dorintele dupa ale lui, ca pentru mine a ma simti bine inseamna prieteni (nu baruri, nu cluburi etc..). Prietenii i-a indepartat pe motiv ca sunt plictisitori sau prosti... eu mai incerc sa tin legatura cu ei, dar nu sunt atat de "prosti" sa nu detecteze aroganta sotului meu si pana la urma relatiile se cam racesc.
Si in general el este considerat persoana responsabila, prin contrast cu mine, care am un aer destul de "imatur".

@casiana
Sfat practic: fa sport. Dupa o ora de transpirat iti revine buna dispozitie (macar temporar).
Sfat practic 2: alunga gandurile negative. Cea mai simpla metoda este sa incepi sa te rogi cant esti asaltata de ganduri care-ti fac rau. Nu te mai gandi cat esti de nefericita. Acesta este un gand total neproductiv.. gandeste altceva.
Sfat practic 3: fa o lista cu calitatile sotului, cu lucrurile bune pe care le face etc.. si sa te gandesti des la ea. Adica invata sa te gandesti la el in termeni pozitivi.
Sfat practic 4: zambeste. Daca zambesti, daca stai dreapta, cu capul sus etc.. se schimba si felul in care te simti (nu inteleg de ce, dar functioneaza). Zambeste.
Sfat practic 5: lasa-l macar sa-ti fie prieten, daca nu-l iubesti. De prieteni are oricine nevoie. Faceti lucruri pe care le fac prietenii (adica nu mai incercati sa intrati in rolurile de sot/sotie pe care nu va pricepeti sa le jucati). O sa ajungeti sa va cunoasteti mai bine.
Sfat.. faceti planuri si le puneti in aplicare.. Orice, iesire la iarba verde cu prietenii, teatru.. nu puteti trai doar gandindu-va cat sunteti amandoi de nefericiti, ce ati gresit etc... Mai trebuie si sa faceti ceva. Deci planuri.. poate planuri de viitor, vacanta, calatorii prin tara etc..
alt sfat... bea multa apa :)

(p.s. in ciuda stilului meu de sfatuire, nu, nu citesc reviste pt femei :)) )

sa mai adaug si eu cateva sfaturi lumesti
1. Insista sa nu mai stea asa de mult dupa fundul tau. Am observat ca indiferenta fata de femei are efecte afrodisiace. Femeile isi doresc ca barbatii sa fie puternici, independenti, nu blegi si mototoi
2. In timpul liber incearca sa-ti gasesti o pasiune sau doua care sa te prinda, pe care le-ai avut candva sau unele noi
3. Incurajeaza-l si pe el sa aiba macar o pasiune noua sau sa-si faca o cunostinta noua.