Citat:
În prealabil postat de AlinB
1. Nu eu sustin ca sabatul a fost desfiintat, ci cele doua pasaje biblice care dupa cum ati recunoscut si dvs. se refera la sabat.
Puteti spune atunci ca Sf. Ap. Pavel a gresit?
|
Asupra acestui lucru am căzut deja de acord: Sabatul a fost desființat. Ceea ce persistă ca deosebire de vederi este: înseamnă acest lucru că o parte din Decalog a fost desființată ?
Citat:
2. Este aceasi chestie, doar inversati ordinea ideilor. Sabatul este una din porunci, sabatul a fost desfiintat, deci o porunca a fost desfiintata.
|
Porunca dată este "Adu-ți aminte de ziua Domnului". Noi ne aducem aminte de Ziua Domnului, doar că Domnul ne-a arătat că Ziua Lui a devenit altă zi a săptămânii, încât ceea ce era promis prin ținerea sâmbetei a devenit ținerea Duminicii. Deci, nu mai este aceeași veche sărbătoare evreiască, ci sărbătoarea nouă, creștină. Din exact același motiv noi nu mai sărbătorim Pessah-ul, ci Paștile Domnului. Între săptămâna Pessah-ului și săptămâna Paștilor este același decalaj și aceeași deosebire de semnificație. Analogia e mai mare decât pare la prima vedere. Ce altceva este Duminica, decât un Paște al fiecărei săptămâni ? Ar fi foarte corect teologic să vă salut cu "Cristos a înviat" în orice zi de Duminică de peste an. La rândul lui, Șabatul este un Pessah săptămânal.
În concluzie: e adevărat că a fost mutată Ziua Domnului, e adevărat că semnificația ei este transfigurată, între ele raportul fiind ca de la sămânță la floare. Dar asta nu înseamnă că avem de ascultat cu o poruncă mai puțin.
Citat:
3. Sustineti o separatie intre poruncile Bisericii si poruncile lui Dumnezeu?
|
Da, poruncile Bisericii sunt altceva decât poruncile lui Dumnezeu. Ele tot de la Dumnezeu vin, fiindcă Mireasa nu poate da alte porunci decât cele inspirate de Mire. Însă nivelul de autoritate nu este același: Ceea ce este "de fide apostholica" nu poate fi contrar a ceea ce este "de fide divina". Deci, apostolii și urmașii lor de azi nu pot aduce corecții la ceea ce a fost revelat de însuși Domnul. Când spunem "Biserica este în ascultare față de Dumnezeu", în fond exact asta spunem. Iar cele 10 porunci cu degetul Său au fost scrise, adică sunt culmea adevărurilor "de fide divina".
Citat:
Daca Decalogul ar fi fost atat de etern si inviolabil doar pentru ca a fost scris pe piatra, nu credeti ca ar fi fost mai potrivit sa inceapa cu aceste legi sau macar sa se regaseasca acolo?
Observati ca in Decalog omului NU i se cere sa-L iubeasca pe Dumnezeu, nici sa-si iubeasca aproapele, ci doar sa respecte cateva norme morale destul de sumare de altfel, fata de Dumnezeu, fata de sine si aproapele lui.
|
Nu, deoarece Decalogul este numai o parte a Revelației, nu toată Revelația. Împrejurarea că ceva nu este în Simbolul Credinței nu înseamnă că nu trebuie crezut ca și când ar fi. Pururea fecioria Maicii Domnului nu apare în Simbolul Credinței, și totuși e dogmă mariană.
În general spus, când un element despre care știm că este adevărat lipsește dintr-o submulțime de adevăruri, aceasta nu demonstrează falsitatea submulțimii de adevăruri.
Citat:
(..)mai ales cand este practic un conflict teologic fata de semnificatiile fiecareia in parte.
|
Cred că aici e eroarea. Nu văd nici un conflict teologic aici.
Citat:
Revin deci cu cerinta de a identifica contextul teologic si istoric exact cand la crestini ziua de inchinare a devenit si "zi e odihna" obligatorie putand eventual fi asimilata oarecum dpdv ceremonial si teologic cu sabatul iudaic.
|
Am să caut, deși s-ar putea să-mi ia mai multe zile, fiind prins acum cu lucruri lumești.