Rugaciunea inimii

[cristiboss56]

În prealabil postat de Scotianul

Salut Cristi.textul postat de mine este doar literatura si trebuie tratat in acest mod.Nu este o rugaciune si nu sunt randuri scrise de un sfant.Dar cand le-am scris mi-a trecut prin cap o ,,coroborare"mai ciudata(poate)

Paler a scris:,,sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca de asemenea trebuie sa se ierte pe ei insisi"

Undeva in ,,Pelerinul rus" sta scris>>,,La aceste cuvinte mi-am adus aminte de cuvântul lui Nichita Stithatul din Filocalie. „Firea lucrurilor se măsoară după dispoziţia lăuntrică a sufletului, adică, aşa cum este fiecare, aşa îl judecă şi pe celălalt.”

Ma gindeam daca pot fi privite combinat sub aspectul mesajului.A nu se intelege ca transmit ideea modificarii textului Filocaliei cu un text literar.Ma gindesc daca nu cumva ambele transmit,fiecare in felul ei,acelasi mesaj(dintr-o anumita perspectiva).

In fine..poate ma exprim prea putin clar..sorry.

Nu e vorba de neclaritate , ci de complet altceva ! Alimentăm idea ficţiunii şi vorbelor pompoase , dar. . .

Dar am observat ca fiecare incearca sa mearga,in felul sau,spre aceea ,,traire autentica".Acesta stare pare relativ simpla prin formulare dar poate fi extrem de dificil de atins.Poate asta inseamna ca trebuie sa tot incercam pina la final.Am observat insa ca fiecare are un ,,ritm"al sau in a parcurge acest drum si nu toti pot ,,vasli"simultan spre acesta stare cu aceiasi intensitate.Cred ca fiecare trebuie inteles in felul lui pt ca daca fixezi cuiva un target mult prea ambitios si mult prea rapid>s-ar putea sa se ,,rupa"precum un arc bine intins.Parca pe undeva prin Pateric se spunea acest aspect cu ,,arcul prea intins"(nu stiu daca acesta era formularea dar parca acesta era ideea).Daca ii spui cuiva,,trebuie sa atingi acesta stare"trebuie sa-l cunosti bine pe acel om ca sa-i cunosti ritmul.El oricum va fi tentat sa se forteze(din zel/entuziasm/dorinta)ca sa atinga acel deziderat si daca va simti ca nu a ajuns la el,sau ca nu il simte atat de deplin pe cat credea,atunci s-ar putea sa fie dezamagit si sa renunte.Fiecare dintre noi,traind in acesta lume dezlantuita,ne stradium sa o atingem dar asupra fiecaruia actioneaza mai multi factori interni sau externi.Metodele de a atinge acesta stare le stim dar problema apare la aplicare.
Putem spune ,,vreau sa am o traire autentica"dar problema apare cand incepem demersurile.
Daca le faci de capul tau s-ar putea sa ajungi intr-un punct mort asa ca cel mai bine este sa apelezi la sfaturi/indrumare de la o persoana priceputa in asa ceva(preot sau cum ii numiti dvs).
Pe scurt>scopul este extraordinar,cata vointa are fiecare este o problema individuala,metodele trebuie sa fie cele recomandate,fiecare poate merge spre acel scop in ritmul lui,drumul este extrem de dificil si poate dura toata viata.Acea stare desavarsita poate fi altceva fata de ce iti imaginai tu.
Nimeni nu ne spune ca acest drum este usor.Este foarte dificil si nu toti vor ajunge pina la capat.Sunt multe obstacole si in principal te vei lupta si cu lumea dar mai ales cu tine.S-ar putea sa fie extrem de dureros.S-ar putea sa fii nevoit sa renunti la anumite lucruri la care nu te-ai gandit niciodata ca ai vrea sa renunti.S-ar putea sa fie cel mai dur test de vointa si traire la care ai fost supus vreodata.
Eu nu pot da sfaturi pe asa ceva pt ca nu am atins acel nivel.Dar pot spune atat>fara rugaciune si Credinta nu poti sa parcurgi acest drum.Fara sa renunti,putin cate putin,la tine nu poti sa-l parcurgi.Cel ce pleca la inceput de drum nu va fi cel care va ajunge la final.Acolo,daca ajungi,vei fi alt om.Acesta operatie a sufletului este extrem de dificila si radicala.Cine se asteapta sa fie usor,sau sa atingi rapid acesta stare>cred ca se inseala.Poate exista oameni care ating mai repede acesta stare.Poate Cel de Sus are un plan aparte cu ei fata de noi restul.Acesta nu este un motiv de deznadejde.Dimpotriva.
Starea exista,ai proba si cu atat mai mult trebuie sa incerci sa ajungi la ea.
Consider drumul spre acesta stare un pelerinaj prin propriul nostru suflet ce poate tine toata viata.Cu fiecare mila castigata mai cade ceva din spoiala pe care noi o consideram necesara inainte sa plecam la drum.
La final Cel de Sus va aprecia stradania si sinceritatea noastra.Noi sa pornim din toata inima la acest drum si sa-L lasam pe Cel de Sus sa aprecieze starea desavirsirii noastre la final sau cand va considera.

Am sentimentul ca iar ma vorbit in dodii..sorry