evolutionismul compromis

[Traditie1]

În prealabil postat de stereox

Oh, nu. Sunt convins ca Traditie1 poate mult mai mult.

De ce universul e atât de mort, tern iar aici pe Pământ totul duduie de viață, de inteligență, cultură?



Ce șanse sunt să mai existe o planetă cu condiții de apariție a vieții?



Presupunând că ar exista un număr considerabil de astfel de planete, ce șanse sunt ca măcar pe una dintre ele să apară viața? S-a mai semnalat apariția vieții cu excepția acelui eveniment ipotetic de acum 4 miliarde de ani?



Ce șanse sunt ca o planetă pe care au apărut substanțele organice necesare apariției vieții să-și schimbe atmosfera, să apară oxigenul necesar menținerii vieții? Îți repet că ceea ce duce la apariția aminoacizilor și a celorlalte substanțe necesare împiedică menținerea vieții și invers.



Ce șanse sunt ca natura să combine substanțele organice necesare vieții în molecule complexe de proteine și ADN? Ateii spun că în natură apar organizări complexe și ordonate ale materiei, de exemplu fulgul de nea sau unele aranjamente atomice, dar un mecanism auto-replicant este ceva infinit mai complex. Îmi vine să râd de naivitatea oamenilor de știință care spun "pe planeta cutare s-a descoperit apă și poate va fi descoperită și viață", de parcă în orice băltoacă apare în mod obișnuit viața.



De ce animalele în cursul "evoluției" au dezvoltat doar componente funcționale?
Chiar așa inteligentă e selecția naturală că nu i-a scăpat vreun apendice, ceva nefolositor?



Cum a putut natura oarbă să creeze animalelor sisteme complexe de adaptare la mediu, de auto-apărare etc? Care ar fi cursul cel mai probabil al dezvoltării naturale a organismelor primitive, bacteriile?



De ce nici o altă specie de animale nu a dezvolat viață rațională?




O să reiau în zilele următoare ce am mai spus în mesajul de ieri și cel de azi dar pe bucăți, ca să se înțeleagă faptul că apariția vieții raționale (precizez că mă refer la ceea ce ateii înțeleg ca viață rațională, ei având și în această privință o înțelegere profund deformată, asupra căreia am să revin) nu putea avea loc decât la capătul unei serii lungi de situații extraordinare, de coincidențe sau accidente, niciunul din aceste accidente ne-mai-fiind observat ulterior.