Ce fel de paine a folosit Mantuitorul la Cina cea de Taina..

[Danut7]

În prealabil postat de georgeval

A mai fost un topic legat de paine dospita sau paine nedospita la Cina cea de Taina. Raspunsul ortodoxiei este clar- Hristos nu a sarbatorit pastele iudaic. In functie de caracterul sarbatorilor painea folosita putea fi azima-painea nedospita si painea dospita. Septuaginta pentru Cina cea de Taina foloseste clar sensul de paine dospita-arton.
Matei 26,26
Ἐσθιόντων δὲ αὐτῶν λαβὼν ὁ Ἰησοῦς ἄρτον καὶ εὐλογήσας ἔκλασεν καὶ δοὺς τοῖς μαθηταῖς εἶπεν Λάβετε φάγετε, τοῦτό ἐστιν τὸ σῶμά μου.

Dar ce a sarbatorit Hristos, daca nu Pastele evreiesc?


Marcu 14:12. Iar în ziua cea dintâi a Azimilor, când jertfeau Paştile, ucenicii Lui L-au întrebat: Unde voieşti să gătim, ca să mănânci Paştile? 13. Şi a trimis doi din ucenicii Lui, zicându-le: Mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om, ducând un urcior cu apă; mergeţi după el. 14. Şi unde va intra, spuneţi stăpânului casei că Învăţătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paştile împreună cu ucenicii Mei? 15. Iar el vă va arăta un foişor mare aşternut gata. Acolo să pregătiţi pentru noi. 16. Şi au ieşit ucenicii şi au venit în cetate şi au găsit aşa precum le-a spus şi au pregătit Paştile.

Luca 22:8. Şi a trimis pe Petru şi pe Ioan, zicând: Mergeţi şi ne pregătiţi Paştile, ca să mâncăm. 9. Iar ei I-au zis: Unde voieşti să pregătim? 10. Iar El le-a zis: Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra. 11. Şi spuneţi stăpânului casei: Învăţătorul îţi zice: Unde este încăperea în care să mănânc Paştile cu ucenicii mei? 12. Şi acela vă va arăta un foişor mare, aşternut; acolo să pregătiţi. 13. Iar, ei, ducându-se, au aflat precum le spusese şi au pregătit Paştile. 14. Şi când a fost ceasul, S-a aşezat la masă, şi apostolii împreună cu El. 15. Şi a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti, mai înainte de patima Mea,

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Danut7

Dar ce a sarbatorit Hristos, daca nu Pastele evreiesc?

Ca semnificaţie liturgică, credem că Sf. Jertfă este în acelaşi timp Paşte şi Yom Kippur.
Un articol care mi s-a părut interesant pe această temă, aici: http://mihaisarbu.wordpress.com/2010...eoprotestanti/

[vasinec77]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Ca semnificaţie liturgică, credem că Sf. Jertfă este în acelaşi timp Paşte şi Yom Kippur.

Pastele si Yom Kippur (ziua ispasirii) au semnificatii total diferite. Pastele semnifica Jertfa (care a avut loc) iar Yom Kippur semnifica curatirea Sfantului Locas, izbavirea (celor drepti) si pedepsirea (diavolului si a celor nedrepti). Cititi, spre exemplu, Levitic cap. 16.

Ca incadrare in timp, Pastele are loc la inceputul anului iar Yom Kippur la incheierea anului, si au semnificatii importante si deosebite. Sa nu le amestecam intr-un ghiveci liturgic.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de vasinec77

Pastele si Yom Kippur (ziua ispasirii) au semnificatii total diferite. Pastele semnifica Jertfa (care a avut loc) iar Yom Kippur semnifica curatirea Sfantului Locas, izbavirea (celor drepti) si pedepsirea (diavolului si a celor nedrepti). Cititi, spre exemplu, Levitic cap. 16.

Ca incadrare in timp, Pastele are loc la inceputul anului iar Yom Kippur la incheierea anului, si au semnificatii importante si deosebite. Sa nu le amestecam intr-un ghiveci liturgic.

Exact asta spuneam. Cina ce de Taină nu poate fi separată de crucificare. Fiecare Sf Liturghie este, în acelaşi timp, Jertfă şi Ispăşire. Începutul şi sfârşitul anului. Alfa şi Omega. De atunci, de pe Golgota, trăim (unii) în ziua a opta, ziua duminicii, a cărei înserare va fi la A Doua Venire, când se va arăta, din nou, Soarele nostru: lumina cea neînserată.

[vasinec77]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Exact asta spuneam. Cina ce de Taină nu poate fi separată de crucificare. Fiecare Sf Liturghie este, în acelaşi timp, Jertfă şi Ispăşire.

Treaba dvs.. Nu aveti decat sa va hraniti cu zacusca (sa nu mai zic ghiveciul) inventata. Cele doua sarbatori (Pastele si Yom Kippur) sunt foarte sugestive (sunt o oglindire a planului de mantuire) se deosebesc prin semnificatiile lor. Nu este sanatos sa le amestecam incat sa nu mai intelegem nimic din ceea ce a vrut Domnul sa ne transmita (prin asezarea acestor sarbatori).

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Începutul şi sfârşitul anului. Alfa şi Omega. De atunci, de pe Golgota, trăim (unii) în ziua a opta, ziua duminicii, a cărei înserare va fi la A Doua Venire, când se va arăta, din nou, Soarele nostru: lumina cea neînserată.

Talentul de nascocitori trebuie cultivat in alte domenii. Crestinismul nu are nevoie de asa ceva. De unde ati scos-o pe asta cu "ziua a opta"? Cand ati inventat saptamana de 8 zile? Mai era posibila A Doua Venire, daca nu se inventa ziua a opta?

P.S. Ce nevoie mai aveti de Cel caruia ii spuneti "Soarele nostru" de vreme ce aveti la indemana un inlocuitor? Vreti sa intre in somaj "vicarivs filii dei"?