Este permis intr-o casatorie?

[Erethorn]

În prealabil postat de anna21

De acord.


Dar totusi este o activitate limitata - sa zic asa.. oricum o iei, in timp te cam plictisesti si ai urmatoarele variante: variezi (picanterii sexuale, perversiuni etc), schimbi partenerul, schimbi contextul (un fel de re-investire in partea romantica).. Omul are nevoie de noutate.
Sau (o solutie optima, zic eu) pur si simplu realizezi ca sexualitatea este supra-evaluata in societatea de azi si poti linistit sa ignori/limitezi acest aspect al vietii si sa te concentrezi spre lucruri mai satisfacatoare.

Doamna, experienta ne arata ca plictisul are tendinta sa se instaleze destul de repede (cativa ani de la casatorie).

Dupa parerea dumneavoastra, solutia optima este ca, inainte chiar de 30 de ani, sa limitam/ignoram acest aspect ?!

Si asta nu este puritanism ?!

[anna21]

În prealabil postat de Erethorn

Doamna, experienta ne arata ca plictisul are tendinta sa se instaleze destul de repede (cativa ani de la casatorie).

Dupa parerea dumneavoastra, solutia optima este ca, inainte chiar de 30 de ani, sa limitam/ignoram acest aspect ?!

Si asta nu este puritanism ?!

Si dumneata ce propui? Sa tinem viu interesul pt sexualitate cu tot dinadinsul ca asta este trendul?

Daca plictisul se instaleaza repede (cica trei ani).. poate ca este un fenomen firesc!
Voi nu intelegeti ca mare parte din interesul pt sexualitate este intretinut de un life style modern: televiziune, muzica, filme, imbracaminte, reviste glossy, sfaturi "psihologice" care spun sa-ti satisfaci placerile neintarziat etc..

La mine in casa NU exista televizor. Nu cumparam ziare si reviste. Eu cred ca acest detaliu a contribuit semnificativ la schimbarea mentalitatii noastre fata de sexualitate.
Altfel gandesti cand vezi, scuzati, funduri pe ecran si chiloti in ziare. Eu cel putin sunt socata de cate ori dau cu ochii de un televizor.
Acum nu zic ca nu trebuie sa avem televizor.. alegerea fiecaruia.. dar macar ganditi-va cat de conditionati suntem sa cautam placerea!
De unde stiti ca acesta este firescul? De unde stiti ca nu suntem indoctrinati, orbiti, supusi prin altfel de metode fata de cele totalitare, dar cu acelasi efect (sau mai eficient).

edit: cititi cartile lui Virgiliu Gheorghe despre televiziune. Sunt excelente. F. folositoare. O sa va treaca cheful de deschis televizorul. :)

[coralina]

În prealabil postat de anna21

Daca plictisul se instaleaza repede (cica trei ani).. poate ca este un fenomen firesc!

Imi permiteti o paralela?
Poate ca adolescenta (asadar perioada din viata in care 90% din oameni nu sunt casatoriti) trebuie sa fie cea mai activa perioada din viata sexuala a unui om, pentru ca tocmai atunci dorinta trupeasca atinge punctul maxim.
De acord?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de anna21

La mine in casa NU exista televizor. Nu cumparam ziare si reviste. Eu cred ca acest detaliu a contribuit semnificativ la schimbarea mentalitatii noastre fata de sexualitate.
Altfel gandesti cand vezi, scuzati, funduri pe ecran si chiloti in ziare. Eu cel putin sunt socata de cate ori dau cu ochii de un televizor.
Acum nu zic ca nu trebuie sa avem televizor.. alegerea fiecaruia.. dar macar ganditi-va cat de conditionati suntem sa cautam placerea!
De unde stiti ca acesta este firescul? De unde stiti ca nu suntem indoctrinati, orbiti, supusi prin altfel de metode fata de cele totalitare, dar cu acelasi efect (sau mai eficient).

edit: cititi cartile lui Virgiliu Gheorghe despre televiziune. Sunt excelente. F. folositoare. O sa va treaca cheful de deschis televizorul. :)

După sex, televizorul ! Oare ce va trebui să mai scoatem din căşile noastre, dnă Anna ?
Murăturile ! Cum de nu m-am gândit ? Murăturile întreţin lăcomia, goana după senzualitatea simţului gustatoriu. Decadenţa exprimată prin combinaţia oţetului cu zahărul şi mierea, rezultând gustul dulce-acrişor, atât de mult contra firii !

Îmi vine să-mi dau palme că deunăzi am pierdut două ore din viaţă ca să umplu murăturile ! În timpul acesta, aş fi putut face lucruri mult mai folositoare sufletului decât pregătirea burţii pentru iarnă grea ! În două ore aş fi putut face patru acatiste. Sau aş fi putut citi Cartea Înţelepciunii a lui Ben Sirah, comentată de sfinţii părinţi. Sau măcar Osea şi tot ar fi rămas vreme pentru Habacuc ! Dar eu m-am îndeletnicit cu adulmecarea cu ochii a gogonelelor celor rubiconde, a verzei roşii spre a da culoare pătimaşă borcanelor pierzării, a morcovilor demni de iepuri şi nu de creştini ! Vai şi iarăşi vai ! Atâţia sfinţi au trăit numai cu pâine şi apă, ba chiar şi fără acestea şi s-au umplut de har, iar eu mă gândesc numai la cele ale vintrelor !

Sunt un morman de păcate ! Mi-e scârbă de mine ! Mă scuip în oglindă. Mă urăsc. În sfârşit, acum că ochii mei s-au deschis, am ajuns la o atitudine creştină !

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

De acord.

Dar cand sari in alta etapa realizezi ca multe greseli puteau fi evitate.. si de aici insistenta noastra cu sfaturile.
Inteleg ca sexualitatea este un domeniu atractiv.
Dar totusi este o activitate limitata - sa zic asa.. oricum o iei, in timp te cam plictisesti si ai urmatoarele variante: variezi (picanterii sexuale, perversiuni etc), schimbi partenerul, schimbi contextul (un fel de re-investire in partea romantica).. Omul are nevoie de noutate.
Sau (o solutie optima, zic eu) pur si simplu realizezi ca sexualitatea este supra-evaluata in societatea de azi si poti linistit sa ignori/limitezi acest aspect al vietii si sa te concentrezi spre lucruri mai satisfacatoare. Si aceasta nu insemna suferinte sau frustrare sexuala sau alte aberatii ce am citit.

Ma gandesc ca mai ales in situatia in care nu ai copii (sau ai unul-doi facuti cu spaima din presiune sociala- ca asa trebuie si nu mai vrei altii).. in timp sexualitatea nu poate umple golul creat de lipsa copiilor (pt ca aceasta este finalitatea iubirii trupesti: copiii). Si iaca asa ti se pare ca nu faci cat trebuie, sau nu faci ce trebuie.. compari trairea voluptoasa cu un ideal fantezist despre care ai aflat in media sau in carti etc.. Daca omul ar intelege ca nu conteaza, dar chiar nu conteaza.. ar fi mai liber in gandire, cred eu.

Sigur ca sexualitatea este supraevaluata in ziua de azi.
Dar solutia nu este cealalta extrema, subevaluarea si renuntarea - nu pentru toata lumea, in orice caz.
Daca dorinta dispare natural, foarte bine.
Dar daca nu dispare?

Cred ca depinde foarte mult de fiecare cuplu. Sexualitatea reflecta viata omului si a cuplului pe celelalte planuri.

[coralina]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Eu cred ca fiecare dintre noi vorbeste din perspectiva etapei din viata in care se afla...si imi aduc aminte ca eu de exemplu nu simteam anumite aspecte ale vietii acum 10 ani...ca in prezent.

Poate ca cei care au trecut prin anumite etape, privesc altfel acum in urma..iar cei care nu le-au parcurs, nu isi pot imagina ce vor simti peste ani si ani....

Asa este Andrusca, insa problema este ca cei care au trecut de "valtoarea" tineretii nu concep alt regim decat cel de manastire pentru toata lumea.

În prealabil postat de Fani71

Incerc inca odata:
OK, placerea nu este necesara absolut mantuirii.
Insa nici alte lucruri nu sunt necesare mantuirii, si totusi Dumnezeu ni le daruieste. Ca: viata in trup (exemplul meu de mai sus) in general; sau: mancarea; sau chiar: casatoria (exista si alte cai de mantuire).
Unii oameni au parte de putine bucurii si placeri in viata. Altii de mai multe. Pe toti ii cheama Dumnezeu la mantuire, fiecare in felul lui; El stie de ce unuia ii da mai multa suferinta, altuia mai multa bucurie.
Si da, exista multe situatii in viata in care credinta si constiinta ne spune sa renuntam la o placere.
Dar exista si situatii in care o putem accepta ca pe un dar. Ca pe o mangaiere de la Dumnezeu. Ce anume este exact rau in asta?
Nu ma refer neaparat numai la sexualitate, ci de ex. la gustul mancarii, la mirosul florilor, la placerea de a face o baie.. Lucruri marunte, de zi cu zi.
Dar si la sexualitate. Viata in casatorie cere multe sacrificii, pe care sigur le facem din dragoste, cu bucurie, in cazul ideal, dar are si mangaieri: mangaierea de a nu infrunta singur greutatile vietii, de a putea fi de ajutor cuiva si de a fi ajutat la randul tau; si printre altele, si mangaierea unirii inclusiv fizice, care se manifesta si prin placere. Ce anume este rau in asta?

Tu chiar consideri ca un crestin ortodox ar trebui sa renunte la orice i-ar provoca placere?
Crezi ca sotii ar trebui sa foloseasca cearceaful cu gaura de care se vorbea mai sus?

Incep prin a-ti spune ca ideea cu gaura in cearceaf, respectiv in camasa de noapte, am gasit-o la Borges, autor sudamerican, provenit din mediu catolic. Inca nu am auzit asa o aberatie la ortodocsi, care sunt oameni normali, poate si putin pudici, fara insa a exagera in acest fel. Dealtfel si Borges aminteste de acea camasa, ca de ceva oribil; deci nu reprezinta o regula nici in mediile catolice. Ma intreb atunci de ce s-a fost adusa in discutie?!?

Nu inteleg de ce va faceti ca nu intelegeti, ca Dumnezeu ne-a dat o libertate si o constiinta, chiar daca o parte din viata libertatea este prost inteleasa, si constiinta adormita. Ele exista si la momentul oportun omul va constientiza aceste lucruri, cautand sa-si recuperez libertatea, pierduta prin alipirea de pacate, precum si sa asculte de constiinta sa, in care Dumnezeu a inscris Legea.

Cand va face acest lucru? Cand va constientiza ca acestea sunt singurele lui sanse pentru a se mantui. Sunt oameni, care tot timpul vietii se roaga si lupta cu patimile personale; dar evidenta o arata, ca cei mai multi sunt "scurtcircuitati" la un moment dat si astfel sunt pusi sa aleaga intre modul de viata de pana atunci si un altul, in care trebuie sa tina cont de ceea ce-I place lui Dumnezeu. Am gasit si in biblie exprimata aceasta ideee, si anume, ca Dumnezeu are intelegere pentru anii tineretii noastre, si as adauga pentru imaturitatea noastra, dar pana la un moment dat. Mai scria acolo, ca vom plati "libertatile" acestea ale tineretii. Dumnezeu are rabdare cu noi si nu se maniaza la fiecare greseala a noastra.

Dar de aici si pana la a crede ca Dumnezeu ne-a dat placerea ca pe o prajitura din care sa tot mancam, fara grija, la infinit, e cale lunga. Sub nici o forma placerea si mantuirea NU merg mana in mana. Acesta este si motivul pentru care multi oameni sufera in timpul sau la sfarsitul vietii: caci Dumnezeu nu este insensibil la suferintele noastre, daruindu-ne in schimb mantuirea.

Viata in doi presupune prezenta sexualitatii si implicit a placerii, dar nu aceasta este scopul vietii, asa cum cred tinerii in general si cei fara minte, pana la adanci batraneti....... Scopul vietii este si ramane mantuirea.

[coralina]

În prealabil postat de Miha-anca

Am gasit si in biblie exprimata aceasta ideee, si anume, ca Dumnezeu are intelegere pentru anii tineretii noastre, si as adauga pentru imaturitatea noastra, dar pana la un moment dat. Mai scria acolo, ca vom plati "libertatile" acestea ale tineretii. Dumnezeu are rabdare cu noi si nu se maniaza la fiecare greseala a noastra.

Nu vi se pare flagranta contradictia dintre cele 2 enunturi ingrosate?
Dumnezeu are intelegere fata de "scaparile" tineretii insa totodata pedepseste aceste greseli....?!

În prealabil postat de coralina

Nu vi se pare flagranta contradictia dintre cele 2 enunturi ingrosate?
Dumnezeu are intelegere fata de "scaparile" tineretii insa totodata pedepseste aceste greseli....?!

"Ne permite, dar nu ni le trece cu vederea". Nu mi se pare ca sunt in contradictie.

[coralina]

În prealabil postat de Miha-anca

"Ne permite, dar nu ni le trece cu vederea". Nu mi se pare ca sunt in contradictie.

Ni le permite in sensul ca amana pedeapsa pt. ele? Ce fel de permisiune este asta?
Ca mama ii dai voie fiului sa manance bomboane inainte de masa si te uiti la el cum le molfaie incantat, stiind in acelasi timp ca-l vei pedepsi dupa ce termina de mancat?