Unire din iubire,cofratietate si comuniune in unitate sau din interes?

[Radu32]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Clujul este un caz absolut excepţional, acolo tronând în scaun mitropolitan singurul arhiereu ortodox care a făcut opinie separată în cazul Corneanu şi în multe alte cazuri, înalt preasfinţia sa numind, la vremea respectivă, Sfânta Împărtăşanie din care s-a împărtăşit mai vârstnicul său coleg de rang: "borş". Din câte am observat, profilul psihologic "Bartolomeu Anania" nu este emblematic pentru sinodul şi clerul ortodox de azi. Din fericire.

Adevărata problemă, deci, în calea ecumenismului nu este orientarea sinodului, nici episcopatul ortodox în ansamblu. Să învăţăm ceva din trecut. Uniri au mai fost. Şi la Lyon, şi la Florenţa. Dar aceste uniri, semnate de întâistătătorii şi episcopii legiuiţi ortodocşi, nu au fost urmate de clerul de rând şi poporul credinicios, din motive cel mai adesea politice şi din duh de dezbinare şi frondă. De aceea, părerea mea este că Unirea, dacă se va mai face vreodată, se va face numai printr-o intervenţie suprnaturală şi în forţă a Spiritului Sfânt, aşa cum ar fi, de exemplu, un şir de minuni mari, asemănătoare celor cu care El a dăruit Biserica în primele veacuri. Până atunci, cum spuneam, să facem ceea ce ţine de noi să facem: să fim alături de ierarhii noştri şi atenţi să nu dărâmăm, aici, jos, punţile care se construiesc la nivel înalt eclezial. Să îl ajutăm pe aproapele, mai ales pe cel aflat în nevoie, de care e plină lumea. Şi mai ales, să avem grijă să ne transformăm noi înşine înăuntrul nostru, înainte de a transforma Biserica şi lumea.

acest arhiereu ortodox, este in opinia mea o personalitate marcata de puternice lumini si umbre !
l-am apreciat foarte mult pentru atitudinea din anii 50, cand in cazul unei revolte a studentilor de la "caminul universitatii din cluj ",el a fost unul dintre lideri,apoi fiind incarcerat,si supus torturilor si privatiunilor inchisorilor comuniste carora a cedat (si poate fi inteles in aceasta cedare !)
ceea ce m-a dezamagit, este faptul ca dupa revolutia din 89, nu a venit sincer,in fata poporului pentru a marturisi aceasta cadere, foarte scuzabila in acel context carceral !
de ce acest impunator cap al bisericii ortodoxe,care exceleaza cu mult peste altii in ce priveste cultura,retorica si inteligenta,nu a avut puterea de a se smeri,prin spovedanie publica,in fata poporului,in fata cetatii,asa cum a facut singurul, Nicolae Corneanu ?!
M-a dezamagit profund, si nu inteleg absenta acestui gest esential !