Poetul si omul ADRIAN PAUNESCU

[Marimira]

[quote=carmina;305248]Daca ai avea curiozitatea sa te uiti cu atentie la adresa postata de antonia - secunda 53, vei putea afla ca persoana cu pricina prefera salutul masonic. Cum se impaca acesta in una si aceeasi persoana cu credinta strabuna, ortodoxa. mai ales ca sunt destule versuri in care se dezice de ea, numai Bunul Dumnezeu poate sti.

Cred ca era mason si el. Iata-l comunicand cu simpatizantii din public prin
semnul specific.

Horned Hand [SIZE=2]T [COLOR=#ff0000]he sign of recognition between those in the Occult. When pointed at someone it is meant to place a curse.[/COLOR][/SIZE]

Cornute [SIZE=2]T[/SIZE] Hand [COLOR=#ff0000][SIZE=2]el semn de recunoaştere între cei din oculte.. Când a subliniat la cineva este menit a plasa un blestem[/SIZE][/COLOR]

[COLOR=#ff0000][SIZE=2]Note the thumb over the fingers and given by the left hand.[/SIZE][/COLOR]

[COLOR=#ff0000][SIZE=2]Notă degetul mare peste degete şi administrat de către mâna stângă.[/SIZE][/COLOR]

http://videonews.antena3.ro/action/v...extraordinara/

Post binecuvantat ![/QUOTE

Se potriveste sintagma - Noi vorbim nu gandim...acel care a scris poezia Romania ultimul bal ...nu a fost mason!Sau nu se stie oare ce inseamna mason?!...Nu stiu de unde a scos antoniap ca ar fi facut acel semn , credca ca facea un V de a victorie, insa judecati dupa versurile sale daca era mason...
ROMÂNIA, ULTIMUL BAL

Adrian Paunescu: in serviciul dv.

În loc să fim o ţară numai fraţi,
Simţim, în noua epocă barbară,
C-am fost, în viaţa noastră, blestemaţi
S-ajungem chiriaşi la noi în ţară.

Din tot ce facem, nu avem nimic,
Ne macină străine interese,
Făina noastră n-are spor nici pic,
Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.

Trăim acelaşi tragic simţământ,
Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Şi suntem de prisos şi nerentabili.

Umili, ne cerem scuze de la toţi,
Că nu ne-au chinuit destul în viaţă,
Şi ne conduc nişte fanarioţi,
Ce pe cei mici trădarea îi învaţă.

Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,
De zici că eşti din neam ce nu se lasă,
Când am ajuns în ţara noastră slugi
Şi suntem cerşetori la noi acasă?

Şi vii, şi morţi, amestecaţi, acum,
Dispuşi să emigreze se arată,
Mormintele se pregătesc de drum,
În România deromânizată.

Sus-puşii nu mai au nimica sfânt,
Ca pe cravate, jurământu-şi schimbă,
Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,
Vorbim şi limba noastră-n altă limbă.

Şi-acum se-aude clopotul fatal,
Vin vremuri de urgie şi de grindeni
Şi este seara ultimului bal,
Din zori, vom fi români de pretutindeni.