Cum nu intelege BC Sfanta Scriptura si zice ca exista purgatoriu

[dianagroza]

În prealabil postat de Fani71

Cred ca ne-am inteles gresit: eu ziceam ca nu este credinta ortodoxa a spune ca ar fi unii care intra in iad si nu mai au nici o sansa sa iasa, chiar cu rugaciunile, pomenile etc noastre.

Ba uite ca eu am citit recent, am luat nr. 7 de la Biserica, "Despre viata viitoare", tiparita cu aprobarea Sfantului Sinod, in care scrie asa:
"Chinurile celor pacatosi presupun: toate puterile sufletului vor fi atunci intepenite, caci osanda lui Dumnezeu va fi ce mai grea, sub a carei apasare pacatosii isi vor vedea toata slabiciunea mintii, a vointei si a simtirii, pe care au avut-o pe pamant." ; "Chinurile de dupa judecata din urma sunt mai mari, pentru ca sunt suferite si de trup, negresit ca ele nu sunt numai sufletesti. Trupul care a cautat aici numai placere, fugind de durere, trebuie sa-si ia atunci si el rasplata, care consta in dureri vesnice cum nu ne putem inchipui"
"UNII dintre ei pot scapa de acolo (iad) prin rugaciunile Bisericii si ale fiecaruia dintre noi, precum si prin milosteniile nostre ptr. ei." ; "Rugaciunile folosesc numai sufletelor acelora c are au plecat de aici nu de tot moarte, ca madulare a Bisericii, ci avand in ele o anumita credinta ca radacina a virtutilor si oarecare eforturi de a dezvolta in virtuti, celor ce au savarsit, asadar, unele fapte bune ca inceput al virtutilor si al slabirii patimilor, dar nu au facut binele asa de statornic sau atat de mult timp, incat sa fi ajuns la deprinderi bune. Deci celor care au avut o oarecare obisnuinta a binelui."

[dianagroza]

Am gasit si o explicatie legata de purgatoriu...
Intre rai si iad nu exista loc de mijloc, pentru ca nu exista om care sa se afle exact la mijlocul intre necuratie si virtute. Daca ar fi un om cu totul nehotarat, acela n-ar fi vrednic de Dumnezeu.
"plansul si scrasnirea dintilor" nu trebuie intelese ca pricinuite de pocainta, ci de disperare. E disperarea neputintei de a schimba ceva. Chinurile ar putea curati sufletul numai daca ar putea naste in el o pocainta, o innoire. Dar puterile sufletului sunt legate, sunt paralizate"legandu-i mainile si picioarele"(Matei 22:13). Aceasta se spune si in Sfanta Scriptura "Si in iad cine te va lauda pe tine" (Psalmul 6,5) sau "nu cei morti Te vor lauda pe Tine Doamne, nici toti cei ce se pogoara in iad" (Psalmul 113, 25)

[Fani71]

În prealabil postat de dianagroza

Ba uite ca eu am citit recent, am luat nr. 7 de la Biserica, "Despre viata viitoare", tiparita cu aprobarea Sfantului Sinod, in care scrie asa:
"Chinurile celor pacatosi presupun: toate puterile sufletului vor fi atunci intepenite, caci osanda lui Dumnezeu va fi ce mai grea, sub a carei apasare pacatosii isi vor vedea toata slabiciunea mintii, a vointei si a simtirii, pe care au avut-o pe pamant." ; "Chinurile de dupa judecata din urma sunt mai mari, pentru ca sunt suferite si de trup, negresit ca ele nu sunt numai sufletesti. Trupul care a cautat aici numai placere, fugind de durere, trebuie sa-si ia atunci si el rasplata, care consta in dureri vesnice cum nu ne putem inchipui"
"UNII dintre ei pot scapa de acolo (iad) prin rugaciunile Bisericii si ale fiecaruia dintre noi, precum si prin milosteniile nostre ptr. ei." ; "Rugaciunile folosesc numai sufletelor acelora c are au plecat de aici nu de tot moarte, ca madulare a Bisericii, ci avand in ele o anumita credinta ca radacina a virtutilor si oarecare eforturi de a dezvolta in virtuti, celor ce au savarsit, asadar, unele fapte bune ca inceput al virtutilor si al slabirii patimilor, dar nu au facut binele asa de statornic sau atat de mult timp, incat sa fi ajuns la deprinderi bune. Deci celor care au avut o oarecare obisnuinta a binelui."

Pai noi vorbeam aici despre iadul de dinainte de Inviere, ca el nu este definitiv.
Eu de inainte de inviere ziceam ca nu poate fi vorba de senzatii materiale.

Iar despre inviere, sf. Pavel spune ca vom avea 'trupuri duhovnicesti'. Nu putem sti ce inseamna asta, exista numai imagini ca cea a spicului de grau care iese din bob. Ce este sigur este ca trupurile noastre se vor transforma si vor fi partase la viata vesnica si la unirea cu Dumnezeu, sau la despartirea de El, in vesnicie, dar intr-un mod tainic. Cred ca exista pericolul 'materialismului ceresc' - adica sa ne inchipuim ca trupurile vor invia cam cum sunt acum, numai ca perfecte, fara boli.. Nu cred ca asta inseamna invierea. Ajunge sa ne uitam si la Hritsos inviat: El trecea prin usi incuiate, era recunoscut numai cand vroia si trebuia (vezi Maria Magdalena, apostolii in drum spre Emaus..), era cand aici cand acolo.

Deci, orice descriere a raiului si iaului de dupa inviere tot in imagini este. Corporalitatea cereasca ne depaseste complect imaginatia si ratiunea.

NB Nu orice text aparut cu aprobarea sfantului Sinod trebuie luat ca litera de evanghelie. Poate contine si reductii; afirmatii partiale scrise in scop pedagogic, sau chiar greseli.