Vorbirea in limbi la penticostali...

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

La noi trei sunt maxim posibile indiferent daca partenerii au decedat.
Botezul nu e doar pentru ieratarea pacatelor, de fapt bebelusul nici nu are pacate proprii. Prin Botez se sterge pacatul adamic, apoi pacatele stramosilor. De asemenea, se primeste harul si ingerul pazitor.
Toti avem pacatul adamic, de aceea Adam a primit moartea. De aceea s-a intrupat Mantuitorul, nimeni nu se putea mantui din cauza pacatului adamic. In rest de ce trebuie sa ne intereseze filozofia neoprotestantilor, cand avem ceea ce spun sfintii.

Legat de minuni, nu este deloc asa, cum ca daca cineva crede in Iisus nu e amagit de diavol. Dimpotriva, calugarii de exemplu sunt mai incercati de vrajmasul. Dar asta am mai discutat cu tine. Scrie ca Arie se ruga foarte mult, postea. Putem citi mai multe despre minuni si inselari in Limonariu, intamplari din primul mileniu: http://saraca.orthodoxphotos.com/bib.../limonariu.htm

Catalin,

Stiu ca "La noi trei sunt maxim posibile indiferent daca partenerii au decedat." si tocmai aici este problema, pentru ca nu numai Iisus dar nici marii sfinti nu au acceptat recasatoria divortatilor. Sfintii acceptau doar recasatoria la vaduvi, si aceea cu greu. La divortati insa sub nici un chip, tocmai pentru ca este adulter. Recititi-i pe sfinti si o sa vedeti ca la niciunul nu o sa gasiti ca accepta recasatoria la divortati ci dimpotriva, vorbesc impotriva ei.

Stergerea pacatului adamic prin Botez (si nu prin Jertfa Domnului): tot aud formula asta insa nici un ortodox care o foloseste nu stie sa imi spuna de unde vine ea, care sfant a facut aceasta afirmatie, cand s-a introdus aceasta idee din moment ce Sf. Ioan Gura de Aur zice clar ca un copil nu are pacate, si nici urma sa mentioneze vreun pacat adamic care ar trebui spalat prin Botez, ba chiar dimpotriva, el zice ca Botezul la copil are cu totul alta insemnatate decat stergerea pacatelor tocmai pentru ca un copil nu are pacate de nici un fel. Asa ca va rog sa imi spuneti si mie cine a introdus ideea stergerii pacatului adamic prin Botez, si cand a fost introdusa aceasta idee.


Cat despre minuni si inselari, sunt unii care trebuie sa citeasca despre ele, in timp ce altii le-au trait pe propria piele. Vazand insa modul in care scrieti, dvs ce intelegeti prin minuni, la care minuni va referiti? Pentru ca povestioarele trecute la linkul sugerat nu m-au lamurit chiar deloc la ce anume va referiti. Si apropos de link, uitati un capitol care mi-a placut:

Capitolul 64:

"Trei calugari s-au dus la avva Stefan preotul si au inceput sa-i vorbeasca timp indelungat despre folosul sufletului. Batranul insa tacea. Calugarii atunci i-au spus:
- Nu ne raspunzi nimic, parinte? Am venit la tine ca sa ne alegem cu un folos sufletesc.
Atunci batranul le-a raspuns:
- Iertati-ma, dar nu stiu ce ati vorbit pana acum. Eu va spun ceea ce am: noaptea si ziua nu contemplu altceva decat pe Domnul nostru Iisus Hristos, rastignit pe Cruce.
Si declarandu-se mangaiati sufleteste din aceste cuvinte, au plecat."


Vedeti ca a-L contempla pe Domnul este cat se poate de suficient.
Iar intamplarile relatate in acest Limonariu nu fac decat sa confirme ca suntem paziti de cel rau prin credinta in Iisus si prin ugaciune.

:)

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Stergerea pacatului adamic prin Botez (si nu prin Jertfa Domnului): tot aud formula asta insa nici un ortodox care o foloseste nu stie sa imi spuna de unde vine ea, care sfant a facut aceasta afirmatie, cand s-a introdus aceasta idee din moment ce Sf. Ioan Gura de Aur zice clar ca un copil nu are pacate, si nici urma sa mentioneze vreun pacat adamic care ar trebui spalat prin Botez, ba chiar dimpotriva, el zice ca Botezul la copil are cu totul alta insemnatate decat stergerea pacatelor tocmai pentru ca un copil nu are pacate de nici un fel. Asa ca va rog sa imi spuneti si mie cine a introdus ideea stergerii pacatului adamic prin Botez, si cand a fost introdusa aceasta idee.
:)

Dimpotriva, toti sfintii spun ca toti avem povara acestui pacat al lui Adam. E si clar, de aceea murim, ca altfel ei nu mureau. Asadar, aceasta invatatura e unanima la sfinti.
Legat de casatorie, s-a mai dat pasajul in care Iisus spune ca sa nu se desparta, afara de desfranare. Deci sunt cazuri in care chiar Iisus a spus.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Dimpotriva, toti sfintii spun ca toti avem povara acestui pacat al lui Adam. E si clar, de aceea murim, ca altfel ei nu mureau. Asadar, aceasta invatatura e unanima la sfinti.
Legat de casatorie, s-a mai dat pasajul in care Iisus spune ca sa nu se desparta, afara de desfranare. Deci sunt cazuri in care chiar Iisus a spus.

Catalin, pentru tine povara pacatului lui Adam este tot una cu pacatul lui Adam? Iisus nu a avut nici un pacat dar a purtat povara tuturor pacatelor noastre, primind in cele din urma si moartea. Asa ca eu nu de poveri te intreb, ci de pacatul in sine. Care sfant a zis ca un copil se naste cu pacat si ca acest pacat se spala prin Botez? De pacat de intreb, nu de poveri.

Cat despre despartire, intr-adevar Iisus a zis ca cel care este inselat de partenerul sau se poate desparti de el, fiind singurul motiv de despartire acceptat: "Ca oricine va lasa pe femeia sa, in afara de pricina de desfranare, o face sa savarseasca adulter". Insa Iisus a zis si ca o persoana divortata nu se poate recasatori pentru ca recasatoria este adulter: "si cine va lua pe cea lasata savarseste adulter". Ca atare, o persoana se poate desparti daca este inselata, dar nu se poate recasatori, ci trebuie sa traiasca singura, pentru ca altfel, daca se recasatoreste, traieste in adulter.
(citatele sunt din Matei 5:32)

Asa ca este foarte simplu. Doi care se casatoresc formeaza un singur trup pe viata, si doar moartea ii poate separa. Chiar daca cei doi nu se inteleg, nu au voie sa se desparta pentru a nu ajunge sa aiba relatii cu altii, deci sa nu ajunga sa faca adulter, caz in care, cel care isi paraseste partenerul se face vinovat de caderea ulterioara a celuilalt in adulter.
Daca insa unul din cei doi casatoriti ajunge sa faca adulter cand cei doi sunt inca impreuna, atunci cel inselat il poate parasi pe celalalt fara a fi vinovat de adulterul lui din moment ce l-a savarsit cand inca erau impreuna. Se poate desparti, asta nu inseamna ca se poate si recasatori pentru ca oricine se casatoreste cu unul divortat savarseste adulter, si asta tocmai pentru ca ceea ce Dumnezeu a unit omul nu poate desface, si ca atare, cel care s-a casatorit o data ramane casatorit in fata lui Dumnezeu pana ii moare partenerul. Deci orice alta casatorie este adulter, indiferent de motivul care a dus la asa ceva.

Pe scurt, omul se poate separa daca celalalt nu ii mai este fidel, insa nu se poate recasatori, ci trebuie sa ramana fidel celuilalt cat va trai, chiar daca celalalt greseste traind in adulter cu altul/alta. Daca amandoi incep sa traiasca cu altul/alta, sunt amandoi in adulter pentru ca in fata lui Dumnezeu, casatoria lor dintai este valabila cat timp au viata.