casatorie

[paulika]

Nu pot sa spun ca parintii ne indeamna sa traim asa.Ca mama mea e de acord,la fel si mama lui,doar tatii astia.Dar eu nu inteleg ceva,daca ne iubim,si ne intelegem,si orice lucru il facem impreuna,si parintii vad asta,de ce pun mereu cariera,si scoala pe primul loc?Normal ca trebuie sa facem scoala,dar mai important e sa ascultam de cuvantul Lui Dumnezeu.Oricum noi suntem hotarati si vom vorbi cu ei,si sper din tot sufletul sa ne sprijine si sa inteleaga.Dar cand stau si imi ascult prietenii,sau alte persoane de varsta mea,imi vine sa plang...Am prieteni care stau asa de cate 5,6 ani,si spun ca mai asteapta,ca sunt prea tineri,sau altele,dar cum se poate asta?De ce nu se mai gandeste nimeni la Dumnezeu?Acum toata lumea considera ca e ceva normal sa stai asa,dar la pacate,,de ce nu se mai gadeste nimeni?Am incercat sa ii explic cuiva treaba asta,si a ras de mine...Oare ce se intampla cu noi?