Bang-bang, o membra a forumului devine catolica

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

nu aş spune că nu a cunoscut catolicismul decât superficial.

Nu i-ati spune asta din motive pedagogice ( scopul fiind care de fapt?) sau sunteti convins ca cineva ar putea cunoaste si practica temeinic romano-catolicismul si totusi sa devina protestant de exemplu?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de AlinB

Nu i-ati spune asta din motive pedagogice ( scopul fiind care de fapt?) sau sunteti convins ca cineva ar putea cunoaste si practica temeinic romano-catolicismul si totusi sa devina protestant de exemplu?

Oamenii cei mai stimabili, care îşi iau credinţa în serios, o practică şi o studiază pot cădea victime ale Înşelătorului, faţă de care sunt ţinte predilecte. Oare Martin Luther nu a cunoscut şi nu a practicat romano-catolicismul în mod temeinic ? Dar preoţii ortodocşi din grupul Cuibul cu Barză, oare nu au practicat şi cunoscut ortodoxia ? Dar "mitropolitul" Ghenadie şi cei cu el ?

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Oamenii cei mai stimabili, care îşi iau credinţa în serios, o practică şi o studiază pot cădea victime ale Înşelătorului, faţă de care sunt ţinte predilecte. Oare Martin Luther nu a cunoscut şi nu a practicat romano-catolicismul în mod temeinic ? Dar preoţii ortodocşi din grupul Cuibul cu Barză, oare nu au practicat şi cunoscut ortodoxia ? Dar "mitropolitul" Ghenadie şi cei cu el ?

Raspunsul la cele doua intrebari eu spun ca este:
1. NU
Luther a fost ispitit cu certitudinea mantuirii. In loc sa inteleaga ca nu este nici una absoluta si permanenta atat timp cat omul traieste, a ales sa strambe invatatura si practica crestina pentru a-si satisface acea nevoie.

2. NU
Respectivii preoti "ortodocsi" erau cunoscuti pentru practicile si ideile neortodoxe inca inainte de trecerea efectiva la protestantism, cum au ajuns sa ignore invatatura ortodoxa in favoarea celei protestate e greu de spus, in general din ceea ce am observat la alti "convertiti" la protestantism, aceasta orbire survine de multe ori sub semnul aceluiasi ispititor care le promite o viata spirituala superioara celei traite pana atunci cu conditia sa se lepede de dreapta credinta. De multe ori nu de la bun inceput ci doar acceptand diverse schimbari ici si colo, pana cand individul se crede mai destept decat Biserica iar propria teologie alcatuita adhoc cu ajutorul pizmasului net superioara celei marturisite de Sfinti.

Si de aici incepe nebunia, omul se crede el insusi Sfant, sub patronajul direct al Duhului Sfant, abilitat si capabil sa inteleaga cu adevarat Scriptura ba chiar sa invete si pe altii, iar restul povestii cred ca o stiti.

3. Nu cunosc.