Mandrie sau marturisirea lui Hristos?

[anna21]

În prealabil postat de ana ana

Bun gasit tuturor! de multe ori poate vi s-a intamplat si voua sa fiti intrebati: "tii post?" sau "mergi regulat la Biserica?"...

Tinand cont de faptul ca a tine post inseamna in primul rand a ascunde acest lucru,nu a te lauda si a fi smerit, ce atitudine credeti ca ar trebui sa avem in momentul in care vom raspunde "da am tinut post sau am tinut tot postul"?

Sau daca vine cineva in vizita la noi acasa si pe noptiera de langa pat avem un teanc de carti de rugaciuni credeti ca ar fi bine sa la ascundem sau sa le lasam la locul lor?


De multe ori suntem pusi in situatii destul de delicate si trebuie sa ne gandim foarte bine inainte de a da un raspuns sau de a face orice fel de gest, in primul rand pentru a nu cadea in pacatul mandriei dar nici al minciunii!
Ar trebui sa spunem clar si raspicat: "DA citesc rugaciuni, merg la Biserica, postesc etc.!!! " , sau sa incercam sa ne ascundem ca suntem crestini si il marturisim pe Hristos?

Voi cum ati raspunde si cum ati proceda in astfel de situatii?

Parerea mea (poate gresesc) este sa spui. Dar nu ca o lauda, evident.
Eu am cunostinte (nu foarte credincioase) care cred ca multe lucruri care tin de practica crestina sunt anacronice sau inutile.
Si atunci eu le spun (daca vine vorba, desigur) ca fac una sau alta.. Si eventual ma intreaba si vorbim despre post sau despre rugaciune etc.
Sunt lucruri la care poate ei nu s-au gandit, poate nu au fost preocupati sa caute detalii, explicatii etc..

O ruda a zis: "mi-a mers atat de rau incat am fost la biserica si m-am rugat". Ca un secret. Adica unora le este rusine sa se roage sau sa mearga la biserica. Nu exagerez. De aceea poate ajuta exemplul personal.
Nu stii niciodata cum il ajuta pe celalalt ceea ce spui tu (evident daca nu te lauzi, ci iei totul firesc).