Un sfat intelept

[AlinB]

Prea tarziu, trantit usa = sters contul.

În prealabil postat de AlinB

Prea tarziu, trantit usa = sters contul.

Niciodata nu este prea tarziu.
Si nu intotdeauna sters contul=trantit usa... invers, nici atat!
Poate reveni oricand, nu? Va fi bine primita.

"Candva Macarie urca pe un munte din Nitria, alaturi de ucenicul sau. La un moment dat, ii spune sa o ia inainte. Acesta, de cum s-a departat, a intalnit un preot idolatru, care cara grabit un bustean pe umar si caruia i-a zis:
- Unde te grabesti asa, diavole?
Atunci preotul pagan, manios, a ridicat busteanul si a inceput a-l lovi asa de tare, ca l-a lasat aproape mort, apoi a plecat mai departe grabit.
Putin mai departe l-a intalnit si pe Macarie, care i-a zis:
- Sa ai parte de bine, omule amarat, numai bine!
Paganul, mirat, l-a intrebat:
- Ce bine ai vazut la mine de imi urezi de bine?
Batranul i-a spus:
- Iti urez pentru ca vad ca te ostenesti si alergi, fara sa stii unde te duci...
Atunci preotul pagan ii raspunse:
- Am inteles imediat ca esti omul lui Dumnezeu, din emotia pe care am simtit-o la auzul salutului tau, pe cand altul, calugar netot, m-a injurat cand m-a intalnit, iar eu i-am raspuns cu cateva lovituri bune pe carca.
In aceeasi clipa cazu la picioarele lui Macarie si-i zise:
- Daca nu ma faci monah, nu te voi lasa sa pleci!
Asa ca au pornit impreuna si au ajuns acolo unde zacea monahul lovit, il ridicara pe brate si-l dusera la biserica schitului.
Cand l-au vazut fratii pe preotul pagan alaturi de Macarie au ramas trasniti, minunandu-se. L-au facut monah si datorita lui multi pagani s-au facut crestini. Si Macarie zicea ca <un cuvant urat si trufas ii face rai si pe oamenii buni, iar un cuvant bun ii poate face mai buni pe oamenii rai>.
Sa vedem ce putem invata despre dialog din aceasta intamplare.
Ar trebui sa incepem de la intelesul pe care ni-l da insusi preotul pagan, care zice ca a simtit ca Macarie este omul lui Dumnezeu de la emotia pe care i-a creat-o salutul lui.
Dintru inceput, ar trebui sa pricepem limpede ca nu salutul l-a facut pe Macarie rob al lui Dumnezeu, ci ca el a ales acest fel de salut deoarece era cu adevarat om al lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, modul de salut pe care il alege Macarie nu este doar o tehnica, ci este exprimarea si consecinta desavarsirii sale duhovnicesti. Prin urmare, dialogul nu poate fi o simpla metoda, fara sa fie in acelasi timp si substanta. Trebuie sa fie expresia si adeverirea convingerii ca omul se gaseste pe sine in unimea cu aproapele sau, care nu este ceva neinsemnat si de ignorat, ci insusi chipul lui Dumnezeu. de aceea trebuie sa intampine pe oricine cu respect, indiferent de situatia acestuia. In oricare stare sau situatie ar fi un om, el continua sa ramana chip al lui Dumnezeu, continua sa ramana cel pentru care a fost dat <pret de rascumparare>.
Daca insa dialogul nu este o simpla metoda, ci expresie a definitiei interioare a interlocutorului, ce importanta mai are studierea tehnicilor de dialog? Are! Caci dupa roade intelegem starea copacului. Pastorul care, cu ajutorul unui specialist, va studia continuu dialogul sau cu cei pastoriti va recunoaste zonele in care maturitatea lui duhovniceasca schioapata si ori va evita dialogurile pentru ca nu e pregatit, ori, constient de propriile lipsuri, va lucra in mod potrivit pentru indreptarea lor."

"Iscusinta dialogului lui Macarie arata cat de adanc cunostea firea umana. Autocunoasterea ii dadea lui Macarie putinta de a intelege atat de adanc firea omeneasca, si prin aceasta autocunoastere putea recunoaste atat de bine consecintele si caracteristicile importante ale firii omenesti."

"Motivele care provoaca anumite comportamente omenesti sunt uneori evidente, alteori nu. Parintele duhovnic, sau psihoterapeutul isi poate mentine compasiunea fata de interlocutorul sau, chiar in cazul persistarii celui din urma in purtarea sa rea, deoarece are capacitatea de a sti ca suferindul nu cunoaste impulsurile - cauzele - care-l conduc la cel fel de comportament. Cuviosul Macarie putea sa vada ce-l misca in mod nevazut pe preotul pagan, precum si Hristos vedea ce o misca pe desfranata in purtarea ei pacatoasa. Numai experienta pastorala si dezvoltarea simturilor duhovnicesti ne vor face capabili de a intelege taina reactiilor omenesti."

"Macarie [...] cunostea si - ceea ce ucenicul sau ignorase -faptul ca pe de o parte nu este permis unui crestin si mai ales unui preot sa judece si sa osandeasca, iar pe de alta parte ca pastoral-pedagogic, acest lucru este total nefolositor si chiar periculos.
Judecata si osandirea nu sunt condamnate categoric numai de Hristos, ci chiar de catre psihologia contemporana, care arata in mod practic lipsa de fundament si consecintele lor negative."

"Scopul preotului/psihoterapeutului nu trebuie sa fie judecarea dreptatii sau nedreptatii unor diferite stari, atitudini, sau emotii la un moment dat, ci sa inteleaga cauzele care le provoaca. Deoarece numai aceasta intelegere il va ajuta sa abordeze cazul cu rezultat bun." Cauzele care ne determina la un anumit comportament trebuiesc cautate si vindecate.

Cartea este foarte folositoare, v-o recomand cu drag la toti, mai ales forumistilor activi.

Eu vad in orice om care intra pe forumul acesta ortodox dorinta de a cauta Adevarul, chiar daca starea lui la un moment dat s-ar putea sa dea nastere la niste postari mai putin placute pentru cei care au gasit deja raspunsurile la majoritatea intrebarilor lor.

Daca n-o sa avem rabdare, compasiune, mila "ca nu stiu ce fac" si o sa incercam sa le bagam tot Adevarul oadata pe gura, fara sa mai asteptam sa-l digere, forumul asta o sa ramana un simplu forum al celor cu "legea" si nu o unealta in slujba Adevarului.

Consider ca ar trebui sa folosim mai des intrebarea "ce te face sa spui asta, sau sa actionezi, reactionezi in felul asta" atat fata de ceilalti cat si fata de noi inainte de a posta. Nu stiu cat este de bine sa ne iritam, ofensam, sa ne grabim sa judecam, atacam, sa excludem. Sa ne grabim incet, cu rabdare sa-i intelegem si sa-i asteptam sa-si dea seama singuri (cu ajutorul nostru) de ratacirile lor; ei ne vor ajuta sa ne dam seama de a le noastre. Nicio discutie, nicio intalnire nu este intamplatoare pe pamant, sa umblam cu bagare de seama sa nu ranim sufletul cuiva. Cu ocazia asta mi-am adus aminte ca s-ar putea sa-l fi suparat pe visovivi cu un post de-al meu si vreau sa-i cer iertare.

Imi cer scuze pentru postul asta, chiar nu vreau sa supar pe nimeni, sunt intr-un proces continuu de a ma educa si reeduca.

Duhul Sfant sa ne lumineze pe toti!

Cand o alta femeie iti fura sotul, cea mai buna razbunare este sa o lasi sa il pastreze. (adaptare dupa Sacha Guitry)