Ati sfatui un penticostal sa treaca la ortodoxie?

[delia31]

În prealabil postat de penticostalul

In ceea ce priveste anatemele: chiar daca blestemul este asimilat anatemelor, cel care a anatemizat a fost apostolul Pavel.
Prin extensie cei care au dreptul de a anatemiza sunt slujitorii bisericilor.
Nu se apuca sa arunce blesteme si anateme orice membru al bisericii. cu atat mai putin un neofit.

Cu toate astea, apostolul Pavel le cere membrilor Bisericii din Corint
sa-l dea satanei pe incestuos.
Cu alte cuvinte, sa-l excluda din randurile lor pt. a nu se contamina si altii de acest viciu distrugator.

Gruparea dvs. religioasa ce atitudine ia daca se afla ca vreun membru al ei e incestuos sau gay, el neconsiderand nimic deviant in asta?

Dar ce atitudine ia gruparea dvs. penticostala daca vreun membru al ei ar face imprudenta de a tine acasa o icoana ortodoxa cu Maica Domnului in camera in care se roaga?

Din punctul dvs. de vedere cat de grav e daca te rogi si te inchini intr-o camera in care, pe langa un tablou cu un peisaj de iarna, mai e si o icoana cu Maica Domnului cu pruncul? Sau inainte de inceperea rugaciunii, icoana trebuie dusa in alta parte?

[penticostalul]

În prealabil postat de delia31

Cu toate astea, apostolul Pavel le cere membrilor Bisericii din Corint
sa-l dea satanei pe incestuos.
Cu alte cuvinte, sa-l excluda din randurile lor pt. a nu se contamina si altii de acest viciu distrugator.

Cred ca, de aceasta data, interpretati cum va convine textul.
Desigur ca Apostolul scrie intregii Biserici sa excomunice pe cel care savarsise incest, ea, biserica trebuia sa o faca prin reprezentantii ei legitimi: prezbiterii si episcopii.

Vreti sa spuneti ca in biserica dumneavoastra membrii simpli au dreptul sa anatemizeze pe cineva? Au dreptul sa excomunice pe cineva? Nu cumva preotii sau episcopii trebuie sa faca lucrul acesta?
Credeti ca Biblia cere neofitilor sa anatemizeze, sa excluda, sa excomunice?
Eu nu cred. Aceasta este autoritatea slujitorilor bisericii nu a neofitilor.

Ca sa nu mai zic de termeni.
"A disciplina" un membru al bisericii in dorinta de a-l determina sa se pocaiasca, a-i aplica chiar si forma cea mai grava, excominicarea, e ceva cerut de Biblie.
Insa a "a blestema" este in mod expres interzis. "Binecuvantati si NU blestemati!" este porunca Noului Testament.

În prealabil postat de delia31

Gruparea dvs. religioasa ce atitudine ia daca se afla ca vreun membru al ei e incestuos sau gay, el neconsiderand nimic deviant in asta?

Ii retrage toate drepturile de membru, il exclude.
Insa nu cerem membrilor nostri sa-l excomunice. Pastorul si ceilalti slujitori ai bisericii fac aceasta.
Si in nici un caz nu le cerem membrilor nostri sa-l blesteme. Ci sa-l iubeasca si sa se roage ca Dumnezeu sa-l ajute sa se pocaiasca.

În prealabil postat de delia31

Dar ce atitudine ia gruparea dvs. penticostala daca vreun membru al ei ar face imprudenta de a tine acasa o icoana ortodoxa cu Maica Domnului in camera in care se roaga?

Cam aceeasi cu atitudinea pe care o ia comunitatea dumneavoastra fata de un membru al ei care vorbeste in limbi.

În prealabil postat de delia31

Din punctul dvs. de vedere cat de grav e daca te rogi si te inchini intr-o camera in care, pe langa un tablou cu un peisaj de iarna, mai e si o icoana cu Maica Domnului cu pruncul? Sau inainte de inceperea rugaciunii, icoana trebuie dusa in alta parte?

Am mai exprimat punctul meu de vedere: daca te inchini icoanei este un pacat grav - idolatria.
Daca nu te inchini icoanei ci o folosesti ca pe un auxiliar in inchinarea adusa singurului Dumnezeu adevarat, e chiar de dorit sa tii o icoana in casa. Daca ceva il ajuta pe un om sa se inchine lui Dumnezeu, orice ar fi acel "ceva", eu l-as recomanda cu caldura.
Am inteles insa ca ortodocsii nu se inchina icoanelor ci lui Dumnezeu. Gresesc?

[Mihai36]

Din punctul meu de vedere acel blestemat preot (preoti) nu este blestemat de biserica ci de Dumnezeu in conditiile in care un preot care a atins acea neprihanire incit sa poata scote draci in numele lui Iisus (citi o pot face azi prin practica exorcizarii?) ar trebui pe baza cunoasterii duhovnicesti in primul rind sa isis dea seama cind greseste spiritual si in al doilea dindu-si seama de ce sa se impotriveasca chiar lui Dumnezeu insusi ?
Asadar nu este vorba despre o greseala de care iti dai seama usor (dupa traditia bisericii) insa Dumnezeu este foarte deranjat de ea si pest care nu poate trece. (deci este biblica, altfel nu mai avea rost existenta versetului).

Concluzia ar putea fi ca traditiei omenesti a bisericii i-au scapat anumite amanunte care se vor dovedi cruciale din punctul lui Dumnezeu de vedere si al bibliei interpretata ceva mai atent.

Iar daca ne gindim unde ar putea fi acele versete peste care am trecut cu vederea sau nu le-am inteles la adevarata valoare sau poate chiar deloc in primul rind trebuie sa incepem cu Apocalipsa pe care nici macar unul dintre parintii teologi nu a indraznit sa o interpreteze in mod clar, raspicat si detaliat.

Insa probabil ca nu doar despre Apocalipsa este vorba in conditiile in care ar putea fi de inteles greutatea interpretarii ei fara darul proorciei din partea sinodului -si nu din partea sfintilor teologi sau calugarilor (care pot fi sau nu luati in seama pina la capat de cintarul acceptabilitatii sinodului).

Deasemenea observam ca acest verset nu este singurul din Biblie care aduce critica preotilor iar in VT acolo unde li se spune ca vor fi inlocuiti vina lor principala este ca au dus pe cai gresite turmele intro directie de unde chiar si Dumnezeu se intreaba "oare cine ii poate ntoace inapoi?", apoi faptul ca dintr-un anume motiv grav spun "amenintare de la Domnul" in loc sa intrebe sau sa spuna ce "a zis Domnul"-lucru pt care pedeapsa este mai grava decit simpla inlocuire, apoi faptul ca unii dintre ei proorocesc fals in numele lui Dumnezeu (luind visele lor drept revelatii) spunind chiar si in legatura cu urgia ca 'Nu va fi nimic" insa "urgia tot va veni" si probabil ca ii va inghiti si pe ei.
Aici nu vreau sa cred ca doar despre ortodoxie ar putea fi vorba sau doar despre catolicism, concluziile finale trebuie trase observind diferentele dintre traditie, dogme, invataturi ale sfintilor si revelatile cuvintelor lui Dumnezeu continute in Biblie sau care nu sint continute dar care sint afirmate si luate ca litera de lege in numele lui Iisus sau in numele apararii dogmei, bisericii, credintei.

Ar mai putea fi si alte versete care sint interpretate cumva fariseic fie din VT fie din NT iar daca pacatul cel mai grav considerat asa de catre Dumnezeu este hula impotriva Duhului Sfint ar trebui luat si acesta in calcul - mai ales ca El merge neingradit unde voieste si nu unde ar voi preotii (doar la ei in parohie).
Insa in capitolul cu "Amenintare" :

33. Deci, de te va întreba poporul acesta, sau vreun prooroc, sau vreun preot: "Care este ameninţarea Domnului?" Să le spui: "Ce ameninţare? Am să vă înlătur", zice Domnul. 34. Iar dacă un prooroc sau preot, sau poporul va zice: "Este ameninţarea Domnului", voi pedepsi pe omul acela şi casa lui. 35. Aşa să ziceţi unul către altul şi frate către frate: "Ce-a răspuns Domnul?" sau: "Ce-a zis Domnul?" 36. Iar cuvântul acesta: "Ameninţare de la Domnul", de-acum să nu-l mai întrebuinţaţi, că ameninţare va fi unui astfel de om cuvântul lui, pentru că stricaţi cuvintele Domnului celui viu, cuvintele Domnului Savaot, cuvintele Dumnezeului nostru. 37. Aşa să zici proorocului: "Ce a răspuns Domnul?", sau: "Ce a zis Domnul?" 38. Şi de veţi mai zice: "Ameninţare de la Domnul", apoi aşa zice Domnul: Pentru că spuneţi acea vorbă: "Ameninţare de la Domnul" când Eu am trimis să vi se spună: Nu mai ziceţi "Ameninţare de la Domnul", 39. De aceea, iată vă voi uita cu totul şi vă voi părăsi, şi cetatea aceasta, pe care v-am dat-o vouă şi părinţilor voştri, o voi lepăda de la faţa Mea, 40. Şi voi pune asupra voastră ocară şi necinste veşnică care nu se vor uita".

E cel mai greu de inteles de ce doar pt o simpla neintelegere sau uitare vine o pedeapsa atit de dura - de parca ar veni Dumnezeu Savaot insusi intrupat sau chiar Duhul Sfint si ar vorbi lumii despre urgia justitiara care sta sa vina iar apoi oameni si preoti deopotriva ar lua vorbele (din necredinta) doar ca pe niste amenintari neavenite situindu-se involuntar pe o pozitie antagonica -de partea carei pot exista hule, demonizari, prorocii si marturii mincinoase. Lucru destul de incredibil.

[Mihai36]

Faptul ca unele lucruri neimplinite vor fi intelese intocmai abia la sfirsitul Judecatii reiese din Daniel Capitolul 12:

4. Iar tu, Daniele, ţine ascunse cuvintele şi pecetluieşte cartea până la sfârşitul vremii. Mulţi vor cerceta-o cu de-amănuntul şi va creşte ştiinţa. 5. Şi eu, Daniel, m-am uitat, şi iată alţi doi bărbaţi stând în picioare, unul pe un mal al fluviului, iar altul pe celălalt mal al fluviului. 6. Şi unul a zis celui ce era îmbrăcat în veşminte de in şi stătea deasupra apelor fluviului: "Pe când se var sfârşi aceste fapte minunate?" 7. Şi am ascultat pe bărbatul cel îmbrăcat în veşminte de in care stătea deasupra apelor fluviului şi el şi-a ridicat dreapta şi stânga lui către ceruri şi a jurat pe Cel ce este viu în veci: "Va mai ţine o vreme; vremuri şi jumătate de vreme, iar când se va isprăvi de sfărâmat puterea poporului celui sfânt, atunci vor lua sfârşit toate acestea". 8. Şi eu am auzit, dar nu am înţeles şi am zis: "Stăpâne, care va fi sfârşitul acestora?" 9. Şi mi-a răspuns: "Du-te, Daniele, că sunt închise şi pecetluite cuvintele acestea până la sfârşit! 10. Mulţi vor fi curăţiţi, albiţi şi lămuriţi, iar cei nelegiuiţi se vor purta ca cei nelegiuiţi; toţi cei fără de lege nu vor pricepe, ci numai cei înţelepţi vor înţelege. 11. Şi din vremea când va înceta jertfa cea de-a pururi şi va începe urâciunea pustiirii vor fi o mie două sute nouăzeci de zile. 12. Fericit va fi cel ce va aştepta şi va ajunge la o mie trei sute treizeci şi cinci de zile.
Din acest capitol si din capitolul anterior (11) se intelege atit vremea pustiirii locasului -vremea Judecatii -(pustiire amintita si in alte versete si carti biblice)- cit si natura ei.
31." Şi oşti trimise de el vor sta şi vor pângări locaşul sfânt şi cetatea, iar jertfa de fiecare zi o var da de o parte şi vor pune în loc urâciunea pustiirii."

si deasemenea din vesetele succesive din cap 11 se intelege ca acel conducator va porni razboi urmat de alte tari incluisv etiopienii si vor strabate pe directia est citeva tari inclusiv o mare parte din Israel.
Din discutia cu un istoric am inteles ca incercarea de pace prin alianta de casatorie a avut loc prin ani 60 -daca tin bine minte- iar versetele 22 si 23 din cap11 se suprapun istoriei accederii la putere a lui Ahmadinejad al Iranului.
Daca este asa inseamna ca la un moment dat impotrivirea lui orgolioasa il va face sa renunte la islam devenind ateu.
Se pare ca "babilonul" descris in Apocalipsa (purpuriul Vaticanului) nu este acelasi cu babilonul din VT (lumea islamica)- indicat si de numele regelui Belşaţar (Nabucodonosor) regele Babilonului.
Despre pustiirea locasului sfint cu incetarea ofrandei anuale (pascale)- pentru acelasi numar de zile 2300 - ne vorbesc profetiile din cap 8 si 9 Daniel - unde ne arata ca vina pustiirii vine din diectia Grecia -Europa (tapul) cumva aflat acum dintro postura antagonica atit cu imparatia mezilor si a persilor (berbecul-babilonul islamic) cit si cu sfintii lui Dumnezeu care in final vor izbindi victoria in ciuda tuturor necazurilor.
Avem asadar trei parti beligerante fiecare impotriva celorlalte doua iar cel mai important element in deosebirea sfintilor lui Dumnezeu de regatul "Greciei" (impartit in patru) - este faptul ca armatele din Kitim (Europa) vor lupta de partea lui Dumnezeu deci si a sfintilor Sai.

[Mihai36]

21. Domnul se va face ştiut în Egipt şi egiptenii vor cunoaşte pe Domnul în ziua aceea. Şi vor aduce arderi de tot şi prinoase şi vor face făgăduinţe Domnului şi le vor împlini.
22. Şi Domnul va bate Egiptul, îl va lovi şi apoi îl va vindeca. Şi ei se vor întoarce la Domnul şi El se va îndupleca şi îi va tămădui.
23. În vremea aceea, va fi un drum din Egipt în Asiria şi Asiria va merge în Egipt şi Egiptul în Asiria şi egiptenii şi asirienii vor sluji pe Domnul.
24. În ziua aceea, Israel va fi al treilea în legământul cu Egiptul şi cu Asiria, ca o binecuvântare în mijlocul pământului,
25. Binecuvântare a Domnului Savaot care zice: "Binecuvântat să fie poporul Meu, Egiptul şi Asiria, lucrul mâinilor Mele şi Israel, moştenirea Mea!"