Despre sfintii budhisti

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Florin,

uite care e treaba, exista ceva literatura ortodoxa care arata destul de limpede de ce toate povestile astea ale "spiritualitatii" indieni, incorporate relativ nou in filosofia New Age nu doar ca nu merg mana in mana cu crestinismul ba chiar sunt antihristice.

Si intr-adevar, cel care crede ca sfintenia este posibila prin efortul pur uman, fara Dumnezeu, mai precis fara jertfa de pe Cruce, se leapada de Hristos, de jertfa de pe Cruce si implicit de mantuire si dupa cum gasim o pilda in pateric, poate chiar pierde Harul Sf. Botez.

Toti asa zisii invatatori si maestri care au venit inainte de Hristos cu pretentia ca il conduc pe om mai aproape de Dumnezeu, au fost mincinosi si pierzatori de suflete.
Chiar Hristos ii numeste "furi si talnari"

(Ioan cap. 10).

Asadar sa nu ne jucam cu focul.

Buna Alin,

Nu stiu de ce ai asociat budismul cu New Age...dar ma rog, aceasta este perceptia ta.

Cred ca o mare parte a crestinilor stiu foarte putin despre budism, mai mult prin prisma unor prezentari denigratoare.

Nu stiu cati au citit "codul sursa", dar probabil ca majoritatea si-au hranit intelegerea din interpretari la a cincea mana, facute clar cu intentia de a demonstra cat de ratacite sunt aceste invataturi.

Astfel, faptul ca budistii se bazeaza strict pe efort pur uman este o minciuna spusa de altii pentru altii.

Probabil nu ai vazut cum arata nici o rugaciune budista:
Aceasta incepe cu cuvintele de refugiu in Dumnezeu, Invatatura si Toti Sfintii, dupa care se cer binecuvantarile.

Deci faptele bune nu le face cu putere de la el insusi, ci cu puterea binecuvantarilor.

sau….

Curatarea de pacate conform canoanelor budiste are patru forte launtrice, astfel:
1.forta regretului sau remuscarii
2.nadejdea in mila Lui Dumnezeu
3. forta proprie oponenta – care se opune tendintei de a savarsi pacatul
4. forta promisiunii interioare

Daca ai fi studiat cu atentie Patericul Egiptean sau Filocaliile atunci ai fi aflat intelesul profund al "invatatorilor minicinosi - furi si talhari" - acestia sunt ratiunile izvorate din patimile inimii.

Sunt de acord, ca pot fi si invataturi corupte care pot viola principii etice sau prezenta conceptii false.

[georgeval]

În prealabil postat de florin.oltean75

Buna Alin,

Nu stiu de ce ai asociat budismul cu New Age...dar ma rog, aceasta este perceptia ta.

Cred ca o mare parte a crestinilor stiu foarte putin despre budism, mai mult prin prisma unor prezentari denigratoare.

Nu stiu cati au citit "codul sursa", dar probabil ca majoritatea si-au hranit intelegerea din interpretari la a cincea mana, facute clar cu intentia de a demonstra cat de ratacite sunt aceste invataturi.

Astfel, faptul ca budistii se bazeaza strict pe efort pur uman este o minciuna spusa de altii pentru altii.

Probabil nu ai vazut cum arata nici o rugaciune budista:
Aceasta incepe cu cuvintele de refugiu in Dumnezeu, Invatatura si Toti Sfintii, dupa care se cer binecuvantarile.

Deci faptele bune nu le face cu putere de la el insusi, ci cu puterea binecuvantarilor.

sau….

Curatarea de pacate conform canoanelor budiste are patru forte launtrice, astfel:
1.forta regretului sau remuscarii
2.nadejdea in mila Lui Dumnezeu
3. forta proprie oponenta – care se opune tendintei de a savarsi pacatul
4. forta promisiunii interioare

Daca ai fi studiat cu atentie Patericul Egiptean sau Filocaliile atunci ai fi aflat intelesul profund al "invatatorilor minicinosi - furi si talhari" - acestia sunt ratiunile izvorate din patimile inimii.

Sunt de acord, ca pot fi si invataturi corupte care pot viola principii etice sau prezenta conceptii false.

Sincer, chiar ma intereseaza notiune de sfintenie si rugaciunea in cazul budismului. Din cate stiu eu nu cred ca rugaciunea in cazul religiei budiste nu inseamna dialog cu un Tu.

[Florin-Ionut]

Tocmai am avut o polemică pe tema asta cu un coleg. El susţine că budismul original accepta existenţa unui Dumnezeu, eu ştiu că ei nu cred decît în cele două realităţi care sînt suferinţa şi nirvana. Rog pe cine ştie sigur să explice care a fost dogma religiei budiste de la început, înainte de apariţia ramurilor şi confesiunilor derivate de acolo.

[georgeval]

Trebuie sa corectez. Nu cred ca rugaciunea in cazul religiei budiste inseamna dialog cu un TU.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de georgeval

Trebuie sa corectez. Nu cred ca rugaciunea in cazul religiei budiste inseamna dialog cu un TU.

.

Este tot o conceptie gresita cu privire la budism, raspandita cu si fara intentie, care prezinta viziunea budista asupra Lui Dumnezeu ca fiind "impersonala".


Este un aspect care il voi lamuri dupa ce prezint generic "rugaciunea budista":

Rugaciunea budista in principiu este structurata astfel:


rugaciunea preliminara :
- refugiul in Dumnezeu
- cugetarea in adancul inimii asupra iubirii pentru toate fapturile
- cererea binecuvatarii si harului
- spovedania in fata Lui Dumnezeu cu cele patru forte launtrice mentionate anterior

rugaciunea pentru har:

Este sustinuta de practica “schimbarii sinelui” – ( Lojong) – pentru a ajunge sa-l iubeasca pe aproapele ca pe sine insusi.

- inchinaciunile
- ofrandele exterioare
- ofrandele interioare
- ofranda rugaciunii
- cererea imputernicirilor in duh
- rugaciuni catre Sfinti
- cererea binecuvantarii

rugaciunile inimii

Deabea dupa ce credinciosul este imputerncit cu har se poate angaja in rugaciuni similare cu cele isihaste.

Mintea se coboara in inima progresiv si se roaga acolo.
Aceasta etapa se numeste cea de desavarsire .
Rugatorul prin forta harului curateste suflurile abisale ale inimii.

Sunt in principiu cinci nivele.
- izolarea “vorbirii inimii” de miscarile impure - cu o rugaciune similara celei isihaste
- ascunderea mintii in inima, este un nivel si mai profund
- corpul de slava
- lumina lina
- unirea

[georgeval]

În prealabil postat de florin.oltean75

.

Este tot o conceptie gresita cu privire la budism, raspandita cu si fara intentie, care prezinta viziunea budista asupra Lui Dumnezeu ca fiind "impersonala".


Este un aspect care il voi lamuri dupa ce prezint generic "rugaciunea budista":

Rugaciunea budista in principiu este structurata astfel:


rugaciunea preliminara :
- refugiul in Dumnezeu
- cugetarea in adancul inimii asupra iubirii pentru toate fapturile
- cererea binecuvatarii si harului
- spovedania in fata Lui Dumnezeu cu cele patru forte launtrice mentionate anterior

rugaciunea pentru har:

Este sustinuta de practica “schimbarii sinelui” – ( Lojong) – pentru a ajunge sa-l iubeasca pe aproapele ca pe sine insusi.

- inchinaciunile
- ofrandele exterioare
- ofrandele interioare
- ofranda rugaciunii
- cererea imputernicirilor in duh
- rugaciuni catre Sfinti
- cererea binecuvantarii

rugaciunile inimii

Deabea dupa ce credinciosul este imputerncit cu har se poate angaja in rugaciuni similare cu cele isihaste.

Mintea se coboara in inima progresiv si se roaga acolo.
Aceasta etapa se numeste cea de desavarsire .
Rugatorul prin forta harului curateste suflurile abisale ale inimii.

Sunt in principiu cinci nivele.
- izolarea “vorbirii inimii” de miscarile impure - cu o rugaciune similara celei isihaste
- ascunderea mintii in inima, este un nivel si mai profund
- corpul de slava
- lumina lina
- unirea

Nu vreau sa trag concluzii gresite, dar mi se pare ca este mai mult o forma de sincretism religios- cuvantul har in cazul budismului, divinitate in cazul budismului. Eu am apelat la o prezentare echilibrata a parintelui Nicolae Achimescu+ care prezinta deosebiri fundamentale intre meditatia yoghina si rugaciune isihasta.

[xanixade]

Ca sa fiu sincer nu am studiat niciodata budismul in profunzimea lui, dar macar ar trebui sa nu se faca greseala de a se a amesteca budismul cu crestinismul, asa cum a remarcat georgeval.
Pentru ca pana si dragostea budistilor e mai degraba moarta pentru toate lucrurile care se pot ei ruga. Ei nu il cunosc pe Dumnezeu si astfel degeaba tot infrumuseteaza atata cugetarile lor despre rugaciune, despre Dumnezeu si asa mai departe.

La noi rugaciunea este unirea omului cu Dumnezeu, un lucru tainic, care nu poate fi comparat prin nici un fel. La fel si harul lui Dumnezeu.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de georgeval

Nu vreau sa trag concluzii gresite, dar mi se pare ca este mai mult o forma de sincretism religios- cuvantul har in cazul budismului, divinitate in cazul budismului. Eu am apelat la o prezentare echilibrata a parintelui Nicolae Achimescu+ care prezinta deosebiri fundamentale intre meditatia yoghina si rugaciune isihasta.

Deosebiri sunt, pentru ca absorbtia in inima este initiata in mod diferit.

Dar care sunt deosebirile fundamentale asa cum le-ai inteles personal din prezentarea parintelui Nicolae Achimescu?

[Mihai36]

Meditatia yoghina este de mai multe feluri dupa cum sint si maestri (Guru) sau ramurile yoghine. Deci nu poti concluziona doar cu un simgur exemplu.
Insa ceea ce este comun la majoritatea este acea pace mentala insotita de nazuinta spirituala. Ea se mai numste starea fara ginduri (nirvichara).
Ea este in crestinism descrisa in cuvinte de genul "cind gura si mintea inceteaza sa se mai roage caci duhul se roaga pentru tine".
Starea desavirsita este numita starea fara indoiala (Nirvikalpa samadhi) similara in crestinism prin ceea ce Iisus descria ca fiind credinta cit un bob de mustar. Indoiala nu are cum sa mai fie pentru ca certitudinea deplinatatii desavirisrii este perceputa interior- lucru care iti da o credinta si o siguranta deosebita printr-un sentiment de securitate, intelepciune si cunoastere.
In Vt Dumnezeu spunea "Pe oricine lucreaza neprihanirea il voi aduce la Mine".
meditatia yoghina este caracteristica hinduismului, hinduism din care in vremea lui Buddha a fost format un nou sistem-o noua religie =buddhismul prin intermediul discipolilor sai care inainte aveau alte religii intre care hinduismul si taoismul.
Buddha nu a scris nimic insa urmasii sai ulterior s-au regrupat in doua ramuri principale intre care exista mici diferente doctrinare, pe parcurs au aparut si alte ramuri derivate din acestea un fel de secte sa le zicem.
O parte din toate aceste ramuri nu cred in existenta lui Dumnezeu iar alta parte cred. Cei care nu cred motiveaza ca Buddha nu a vorbit niciodata despre Dumnezeu insa nu este intru totul adevarat -a vb. dar extrem de rar, fiindca discipolii faceau parte din traditii spirituale diferite in care divinintatea era diferit perceputa. Asa incit accentul a cazut pe ceea ce are omul de facut din punct de vedere interior iar de restul oricum se ocupa Dumnezeu chiar si in cazul ateilor care "lucreaza neprihanirea".
Aceste ramuri buddhiste sint conduse de catre un sfint numit staret si care conduce una sau mai multe manastiri in afara carora exista laici pe cind in hinduism laicii sint de regula pastoriti de catre preoti -brahmani care se ocupa numai de asta iar sistemului staret- calugar ii corespunde sistemul Guru-discipol. Traditia cere ca gurul sa aibe un anumit nivel de sfintenie/desavirsire sau chiar pe toate cele 7 (Sat-guru) cu ajutorul cruia sa il reprezinte partial pe Dumnezeu in ceea ce priveste desavirsirea umana cit si necesitatea de a fi infailibil ,insa este dificil sa deosebsti guru veritabili de falsii guru care nu cunosc decit teoretic sau chiar gresit unele amanunte. In rest acestia din urma nu au darul cunosterii si nu pot face minuni veritabile ci doar false minuni.
In orient sint mult mai multe religii si ramuri intre care jainism, sikh, mazdeism, etc.
Chiar si sistemul islamic are partea lui de calugarie independent doctrinar si impartit din acest punct de vedere in 3 categorii in interiorul carora sint diferite ordine mohanale.
Asa incit nu poti pune toate ramurile si toate religiile orientale intro singura oala, ele trebuie studiate separat una cite una. Ele sint de ordinul sutelor.
Asa incit trebuie cunoscuta mai intii terminologia si abia apoi doctrina si apoi practica in sine.
Lucru care nu este facut cu temeinicie de catre nimeni.

Da poate este adevarat definitiile difera insa un lucru atit de complex poate fi definit in mult mai multe feluri mai cu seama ca acelasi lucru poate fi privit din mai multe puncte de vedere si caracterizat in mii de feluri prin diferite terminologii.
Sa nu uitam ca si in crestinims , iudaism , caballah, gnosticism terminologia difera insa ea e refera la aceleasi lucruri.
De ex aspectul doctrinar catolic filoque in privinta caruia indifrent de care parte este adevarul (catolic su ortodox) nu impiedica binecuvintarile lui Dumnezeu sa se pogoare peste oricare nazuitor sincer indiferent ce crede sau daca a auzit vreodata de acest amanunt.

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

.

Este tot o conceptie gresita cu privire la budism, raspandita cu si fara intentie, care prezinta viziunea budista asupra Lui Dumnezeu ca fiind "impersonala".


Este un aspect care il voi lamuri dupa ce prezint generic "rugaciunea budista":

Serios acum, as vrea si eu un link spre materiale de unde sunt culese povestile astea.