Intrebare pt sectanti: de ce va considerati copiii sfinti?

[Andy00]

În prealabil postat de osutafaraunu

Voi spuneţi la fel şi cu toate acestea nu vă consideraţi "eretici". Corect? Mai există vreo şansă pentru cei ce nu învie la prima înviere? Nu sunt ei pierduţi pentru vecie? Iată ce zice versetul de aur al Bibliei:

"Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică." (Ioan 3,16)

Ştiţi ce presupune acea pieire?

Acea pieire este moartea. Moartea sufletului in urma pacatului. Caci Dumnezeu nu doreste moartea pacatosului ci sa se intoarca si sa fie viu.

Imi incarc prea mult memoria cu aceste lucruri si aceasta contradictie ne incarca mult pe amandoi. Ce doresc eu sa arat este ca multi credinciosi slab sufleteste, slab informati in dogmatica aluneca in inselarea unor oameni care la rand au fost inselati de catre altii care au venit cu o revolutie doctrinara, cu noi idei pe plan religios Am sa ma rog pentru indreptarea celor rataciti de la invatatura adevarata si dreapta a parintilor nostri si a Sfintilor Apostoli de acum 2000 de ani.
Ideea este in felul urmator:
Ideea care o sustineti - este legata de judecata din timpul mileniului . că aceia care nu au fost înviaţi cu prima înviere (adventistă) şi nu au fost luaţi la cer la acea înviere sunt pentru totdeauna pierduţi. Trecând peste aceste aberaţii legate de interpretările legate de cele două învieri ,vad din nou Sfânta Scriptură este tagaduita pentru a-şi promova aceste neadevaruri adventiste; susţin aceea că aceia care nu au înviat la prima înviere sunt pentru totdeauna pierduţi. Ori această pretenţie adventistă este contrară Revelaţiei dumnezeieşti. Fragmentul biblic care dovedeşte aceasta greseala adventistă şi contradicţia ei cu Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu este următorul si cu asta voi incheia:
Şi am văzut, iar, un tron mare alb şi pe Cel ce şedea pe el, iar dinaintea feţei Lui pământul şi cerul au fugit şi loc nu s-a mai găsit pentru ele. Şi am văzut pe morţi, pe cei mari şi pe cei mici, stând înaintea tronului şi cărţile au fost deschise; şi o altă carte a fost deschisă, care este cartea vieţii; şi morţii au fost judecaţi din cele scrise în cărţi, potrivit cu faptele lor. Şi marea a dat pe morţii cei din ea şi moartea şi iadul au dat pe morţii lor, şi judecaţi au fost, fiecare după faptele sale. Şi moartea şi iadul au fost aruncate în râul de foc. Aceasta e moartea cea de a doua: iezerul cel de foc. Iar cine n-a fost aflat scris în cartea vieţii, a fost aruncat în iezerul de foc. (Apocalipsa 20:11-15)

Eroarea adventista o arată chiar sfânta scriptură care, la respectivele versete, nu spune că toţi aceia judecaţi vor fi aruncaţi în iezerul de foc, ci "cine", "oricine", "aceia" care nu au avut fapte demne de a le premite să fie scrişi în cartea vieţii; nu toţi vor fi pierduţi, ci doar aceia care nu vor fi găsiţi scrişi în cartea vieţii potrivit cu propriile lor fapte.