Citat:
În prealabil postat de Savonarola
Domnul Iisus a mâncat Paștile dar le-a mâncat înaintea sărbătorii oficiale, să zic, a paștilor. Domnul Iisus a mâncat paștile cu o zi înainte de data efectivă a Sărbătorii Azimelor, sau a Paștilor. Asta se vede din evanghelia după Ioan la Ioan 18:28 "Deci L-au adus pe Iisus de la Caiafa la pretoriu ; și era dimineață. Și ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se spurce, ci să mănânce Paștile." Ori dacă Paștile fuseseră cu o zi înainte, adică atunci când Iisus a mâncat paștile cu ucenicii lui, de ce nu au mâncat și arhiereii paștile tot în acea seară, ci făceau curățire în ziua aceea pentru ca seara de-abia să mănânce paștile. Altfel spus paștile iudeilor începeau de-abia din seara consecutivă serii în care Iisus a mâncat paștile cu ucenicii lui. Iisus a mâncat paștile cu ucenicii lui cu o zi înainte de Sărbătoarea Azimelor, sau a Paștilor.Acest lucru se poate deduce și din evanghelia după Matei, de la Matei 26:3-5, când mai-marii iudeilor s-au hotărât să îl prindă pe Iisus, dar să o facă nu în timpul sărbătorii (Matei 26:5). Prin urmare Iisus a mâncat paștile cu o zi înainte de Sărbătoarea Azimelor.
|
Daca urmariti mesajele din urma este exact ipoteza la care ajunsesem si eu. Am pornit initial cu ceva timp in urma de la ipoteza sustinuta de unii ortodocsi cum ca Cina nu ar fi fost pascala. Apoi, intr-o buna zi rasunandu-mi in urechi faptul ca Iisus cere ucenicilor tocmai Cina Pascala, am tras concluzia ca trebuie sa fi luat Cina pascala mai repede cu o zi, ramanea insa intrebarea legitima pe care a ridicat-o un user ortodox, sustinator al Cinei nepascale, cum de in cazul asta ucenicii nu au cerut nici o explicatie. Pentru orice lucru de neinteles, cum ar fi fost si decalarea Cinei Pascale, ucenicii cereau explicatii. Si asa este. Ca atare, cum si eu imi puneam aceeasi intrebare de ceva vreme, am reunit intr-o singura postare toate textele din cele 4 Evanghelii, am reunit totul cu Exodul care indica 14 Nissan ca zi a jertfirii mielului numit Pasti si mancarea lui cand se face seara si deci cand este deja 15 Nissan, si am reunit si cu traditia iudaica care cere ca in aceasta zi de 14 Nissan sa fie distrusa/vanduta toata painea dospita ramasa in casa. Distrugerea incepe seara, la inceputul zilei de 14 Nissan, iar dimineata zilei de 14 Nissan se mai face o cautare simbolica pentru a vedea daca a mai ramas paine. Dupa care incepe pregatirea Pastelui care va fi mancat dupa caderea serii, in noaptea de 15 Nissan. Ori trei Evanghelii indica faptul ca in aceasta zi a pregatirii, deci 14 Nissan, ucenicii vin din proprie initiativa la Iisus sa il intrebe unde vrea sa manance Pastile. Ucenicii fusesera anuntati cu o zi inainte de Iisus despre cele ce se vor intampla, si totusi doar cu o zi inainte de Pasti, in ziua Pregatirii, vin sa il intrebe pe Iisus unde sa pregateasca Pastile, exact dupa lege. Iar ziua Pregatirii se termina seara, si evangheliile arata ca in momentul venirii serii au mancat Cina. Deci in 15 Nissan. Trei evanghelii indica acelasi mod de desfasurare al lucrurilor.
Ioan spune ca in ziua Pregatirii Iisus este rastignit ceea ce in mod legitim indica pregatirea Cinei cu o zi inainte, insa asta ar insemna cu doua zile inainte de Pasti, in contradictie cu primele 3 Evanghelii care indica 13 Nissan (doua zile inainte de Pasti) ca zi a vanzarii lui Iisus de Iuda pe 30 arginti, iar 14 Nissan (ziua dinainte de Pasti, ziua pregatirii) ca zi a pregatirii Pastelui despre care se spune explicit: jertfirea si gatirea Pastelui, Pastele fiind mielul conform poruncii din Exodul. Aceasta contradictie am incercat sa o rezolv. Ioan indica ca si zi a rastignirii ziua pregatirii Sabatului intr-un loc si ziua pregatirii Pastilor in alt loc. Pregatirea Sabatului nu-i o problema daca 15 Nissan este intr-o vineri (a sasea zi la evrei), zi in care se pregateste Sabatul. Nu ar fi in contradictie cu ceilalti. Pregatirea Pastelui in schimb este in contradictie cu ceilalti asa ca ramane ori ipoteza ca Ioan a vrut sa zica peste tot pregatirea Sabatului, ori Sabatul care cadea in interiorul celor 8 zile de Pasti era numit la randul sau Pasti, avand in vedere ca era considerat Sabatul cel mare al anului.