Celibatul a treia cale spre mantuire?

În prealabil postat de glykys

S-a mai discutat acest aspect pe forum.
Eu personal consider ca nu sunt decat doua cai, calugaria si casatoria, ori ori.

Poate pierzi din vedere, dragă glykys, că celibatul poate să apară şi după ce o căsătorie încetează. Chiar dacă îngăduie recăsătorirea, aceasta e cu pogorământ, căci ea trebuie să fie una singură. Iar cel divorţat sau văduv s-ar putea să nu se simtă chemat la călugărie.
Pe de altă parte, însuşi Sf. Pavel a fost celibatar şi a recomandat celibatul.

Atâta vreme cât eşti mădular viu al Bisericii lui Hristos poţi aduce roadă, fie că eşti căsătorit, monah sau celibatar. Iar dacă nu lucrezi harul ce ţi se dă, eşti în greşeală, chiar dacă eşti în mânăstire.

[stefan florin]

În prealabil postat de N.Priceputu

Poate pierzi din vedere, dragă glykys, că celibatul poate să apară şi după ce o căsătorie încetează. Chiar dacă îngăduie recăsătorirea, aceasta e cu pogorământ, căci ea trebuie să fie una singură. Iar cel divorţat sau văduv s-ar putea să nu se simtă chemat la călugărie.
Pe de altă parte, însuşi Sf. Pavel a fost celibatar şi a recomandat celibatul.

Atâta vreme cât eşti mădular viu al Bisericii lui Hristos poţi aduce roadă, fie că eşti căsătorit, monah sau celibatar. Iar dacă nu lucrezi harul ce ţi se dă, eşti în greşeală, chiar dacă eşti în mânăstire.

da, dar Pavel a spus parerea lui personala. Nu Dumnezeu a recomandat asta. E o diferenta. Doamne ajuta!

[glykys]

În prealabil postat de N.Priceputu

Poate pierzi din vedere, dragă glykys, că celibatul poate să apară şi după ce o căsătorie încetează. Chiar dacă îngăduie recăsătorirea, aceasta e cu pogorământ, căci ea trebuie să fie una singură. Iar cel divorţat sau văduv s-ar putea să nu se simtă chemat la călugărie.

Atunci se cheama ca te-ai angajat pe calea casatoriei, la inceput de drum si ca, dintr-un motiv sau altul, lucrurile nu au mers cum trebuie.
Cred ca initiatoarea topicului este la inceput de drum...

Pe vremea Sf. Ap. Pavel inca nu erau comunitatile de calugari. Asta nu inseamna ca nu erau calugari si pana atunci, chiar daca nu aveau ceea ce numim noi azi manastire, rasa...

[teodoraianys]

În prealabil postat de glykys

Atunci se cheama ca te-ai angajat pe calea casatoriei, la inceput de drum si ca, dintr-un motiv sau altul, lucrurile nu au mers cum trebuie.

Luam aceasta ipoteza (desi ramane de discutat subiectul propus sub toate aspectele).
Ce e de facut daca dupa incheierea casatoriei nu mai simti chemare pentru o alta?

[Dumitru73]

În prealabil postat de teodoraianys

Ce e de facut daca dupa incheierea casatoriei nu mai simti chemare pentru o alta?

alta ce?

[teodoraianys]

În prealabil postat de Dumitru73

alta ce?

alta casatorie

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de N.Priceputu

Poate pierzi din vedere, dragă glykys, că celibatul poate să apară şi după ce o căsătorie încetează. Chiar dacă îngăduie recăsătorirea, aceasta e cu pogorământ, căci ea trebuie să fie una singură.

Pe ce vă bazaţi când spuneţi că văduvul sau văduva care se căsătoreşte o face cu pogorământ?

[fallen]

Celibatul mirenilor am auzit si eu ca nu este recomandat pentru ca e foarte greu de rezistat ispitelor. Dar cred ca ar trebui sa se faca o diferenta intre celibatul ales si cel impus. In cazul alegerii celibatului (cum se intampla in cazul calugarilor, sau al preotilor catolici), omul se presupune ca stie de la inceput la ce se inhama, e o hotarare personala pe care si-o asuma. Si cu toate astea, tot se mai intampla caderi. Cu atat mai mult, daca ramai vaduv de tanar sau te paraseste sotul/sotia, e mai greu sa-ti pastrezi celibatul pentru tot restul vietii, si poate e chiar inuman sa ti se ceara asa ceva. Chiar si pentru preotii care ajung in aceasta situatie cred ca este foarte greu, mai ales daca sunt tineri si mai au si copii mici de crescut.
Inafara de asta, ce faci daca esti vaduv/divortat si cu toate astea cazi in ispita? O lasi asa, sau te casatoresti cu persoana respectiva (presupunand ca e de sex opus, este apta de casatorie, nu e minora, nu e deja casatorita, nu e calugar/ita, etc)? Desigur, daca e cum am scris in paranteza (Doamne fereste), mai bine o lasi asa si te rogi sa fii iertat/a; daca nu... poate trebuie sa mai iei in calcul si alte aspecte; poate ca in cele din urma Dumnezeu le randuieste cum e mai bine pentru toata lumea..In cazul nostru , al mirenilor, cu siguranta Dumnezeu prefera sa ne recasatorim decat sa pacatuim. Dar, probabil, oamenii cu cat sunt mai credinciosi, sunt mai greu incercati...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de fallen

Inafara de asta, ce faci daca esti vaduv/divortat si cu toate astea cazi in ispita? O lasi asa, sau te casatoresti cu persoana respectiva (presupunand ca e de sex opus, este apta de casatorie, nu e minora, nu e deja casatorita, nu e calugar/ita, etc)? Desigur, daca e cum am scris in paranteza (Doamne fereste), mai bine o lasi asa si te rogi sa fii iertat/a; daca nu... poate trebuie sa mai iei in calcul si alte aspecte; poate ca in cele din urma Dumnezeu le randuieste cum e mai bine pentru toata lumea..In cazul nostru , al mirenilor, cu siguranta Dumnezeu prefera sa ne recasatorim decat sa pacatuim. Dar, probabil, oamenii cu cat sunt mai credinciosi, sunt mai greu incercati...

În cazul în care eşti văduv şi cazi în ispită, o eventuală căsătorie nu remite păcatul curviei. Aceasta, deoarece, fiind un păcat de moarte săvârşit de un botezat, nu se poate remite decât în urma Tainei Pocăinţei.
În cazul în care eşti divorţat şi cazi în ispită, nu te poţi căsători, fiindcă eşti deja căsătorit. Divorţul civil nu are efecte asupra Tainei Căsătoriei, iar Biserica nu admite poligamia. Deci, tot la Taina Pocăinţei este bine să ajungi.
Noi nu credem că Dumnezeu le rânduieşte astfel încât să păcătuim. Motivul este acela al milostivirii Lui. El vrea ca toţi să ne mântuim, iar păcatul este exact ceea ce ne împiedică să o facem. Prin urmare, ipoteza că Dumnezeu ar rândui să practicăm curvia ca să fie bine pentru toată lumea trebuie rejectată îndată ce ne trece prin cap, ca fiind ispită diabolică. Este, însă, posibil altceva: Dumnezeu are o capacitate mereu surprinzătoare de a preface răul pe care l-am făcut în ceva spre binele nostru sau al altora. Altfel spus, este, în principiu, posibil ca Dumnezeu, văzând că am ales moartea prin păcatul curviei, să ne ofere încă o dată o şansă spre îndreptare, iar această şansă ar putea fi căsătoria, ca remediu al concupiscenţei.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

În cazul în care eşti divorţat şi cazi în ispită, nu te poţi căsători, fiindcă eşti deja căsătorit. Divorţul civil nu are efecte asupra Tainei Căsătoriei, iar Biserica nu admite poligamia.

asta numai in cazurile in care divorturile nu au avut un temei scriptural, adica adulterul.