Si cerul s-a umplut de sfinti

[stefan florin]

În prealabil postat de osutafaraunu

Da, au scris. În peste 50 de locuri. Semnificativ, că atât Hristos, cât şi apostolul Pavel aveau o cu totul altă "Tradiţie" legată de ziua Domnului:

"Şi a venit în Nazaret, unde fusese crescut, şi, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă şi S-a sculat să citească." (Luca 4,16 - versiunea Sinodală)

"Şi după obiceiul său, Pavel a intrat la ei şi în trei sâmbete le-a grăit din Scripturi" (Fapte 17,2 - versiunea Sinodală)

asa si? Cand ai fi vrut sa intre Iisus in sinagoga, in zi de joi? Care era ziua in care evreii de adunau in sinagoga? Era sambata. Dar nicaieri nu gasim in NT in care sa scrie ca Iisus ne-a indemnat sa tinem sambata

[osutafaraunu]

În prealabil postat de stefan florin

asa si? Cand ai fi vrut sa intre Iisus in sinagoga, in zi de joi? Care era ziua in care evreii de adunau in sinagoga? Era sambata.

Cum ziceam, e semnificativ că acesta era un obicei, o adevărată "Tradiţie" la Iisus [şi la Pavel]. Biserica Ortodoxă de ce nu a păstrat aceeaşi Sfântă Tradiţie cu a lui Iisus [şi Pavel]? Nu este o biserică Cristiană [şi apostolică]? Aceştia (Iisus şi Pavel) au revoluţionat Biserica, nefiindu-le teamă să răstoarne tradiţiile şi cutumele evreeşti când a fost cazul. În cazul sâmbetei n-au făcut-o. Ei bine, acest lucru este semnificativ.

În prealabil postat de stefan florin

Dar nicaieri nu gasim in NT in care sa scrie ca Iisus ne-a indemnat sa tinem sambata

Dar ne-a îndemnat undeva să ţinem duminica?Întrebare de 1.000.000 de €.

[stefan florin]

În prealabil postat de osutafaraunu

Cum ziceam, e semnificativ că acesta era un obicei, o adevărată "Tradiţie" la Iisus [şi la Pavel]. Biserica Ortodoxă de ce nu a păstrat aceeaşi Sfântă Tradiţie cu a lui Iisus [şi Pavel]? Nu este o biserică Cristiană [şi apostolică]? Aceştia (Iisus şi Pavel) au revoluţionat Biserica, nefiindu-le teamă să răstoarne tradiţiile şi cutumele evreeşti când a fost cazul. În cazul sâmbetei n-au făcut-o. Ei bine, acest lucru este semnificativ.

Dar ne-a îndemnat undeva să ţinem duminica?Întrebare de 1.000.000 de €.

Hristos dezlega sambata. El a afirmat in zi de sambata:"Tatăl Meu până acum lucrează; şi Eu lucrez" (Ioan 5:17). Daca Dumnezeu s-a odihnit in zi de sambata (ziua a 7-a), asa cum sustin adventistii, cum se face ca Hristos a spus ca Tatal lucreaza in zi de sambata. Nu uita ca ziua a 7-a a creatiei nu s-a incheiat inca si nicaieri nu spune ca Dumnezeu ar mai fi facut ceva in ziua a 7-a, doar ca Dumnezeu s-a odihnit si a sfintit-o. Atat. Dar conform spuselor lui Hristos, Tatal lucreaza in ziua sambetei

[grasu77]

În prealabil postat de stefan florin

Hristos dezlega sambata.

Asa este. A dezlegat sambata de toate invataturile fariseilor, i-a redat frumusetea de la inceput si ne-a invatat si pe noi cum sa o pazim.

Citeste corect. A dezlegat sambata, nu ne-a dezlegat pe noi de pazirea a ceea ce Dumnezeu a binecuvantat si sfintit, inca de la facerea lumii.

[stefan florin]

În prealabil postat de grasu77

Asa este. A dezlegat sambata de toate invataturile fariseilor, i-a redat frumusetea de la inceput si ne-a invatat si pe noi cum sa o pazim.

Citeste corect. A dezlegat sambata, nu ne-a dezlegat pe noi de pazirea a ceea ce Dumnezeu a binecuvantat si sfintit, inca de la facerea lumii.

dar nici nu a zis ca "neamurile" trebuie sa respecte un sabath evreiesc. Vezi ce insemna pt evrei ziua satah-ului

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...tei-79924.html :

INVATACELUL: Daca Noul Testament este urmarea Vechiului Testament, de ce nu urmam noi si sarbatorirea sambetei ?
PREOTUL: De la Adam pana la sfarsitul lui Avraam au trecut, dupa unii cronografi, 3678 de ani (Cronograful lui Gheorghe Kedranos, trad. rom. de Mitrop. Veniamin Costachi, Manastirea Neamtu, 1837, p. 44- 45; vezi si prefata Mineiului pe februarie, de staretul Manastirii Neamtu-Secu, Neonil), la care, adaugind cei 430 de ani cat au stat israelitii robi in Egipt (Gal., 3, 17), fac 4108 ani. In aceasta perioada de timp, de la Adam pana la Moise, nici Scriptura nu era scrisa, nici sambata nu se tinea ca sarbatoare de vreun, popor. Timp de atatea mii de ani, patriarhii cei de mai inainte de lege si toti cei credinciosi s-au povatuit la calea mantuirii numai prin Sfanta Traditie si abia dupa acest indelungat rastimp a fost instituita de Dumnezeu praznuirea sambetei - in timpul trecerii poporului Israel prin pustia Arabiei - in amintirea facerii lumii in sapte zile, dupa care, in ziua a saptea, Dumnezeu S-a odihnit, precum si in amintirea iesirii din robia Egiptului a poporului Sau, Israel. Caci Sfanta Scriptura spune: "Si a binecuvantat Dumnezeu ziua a saptea si a sfintit-o, caci intru ea S-a odihnit de toata lucrarea Sa pe care a facut-o Dumnezeu" (Fac., 2, 3). Si iarasi este scris, referitor la iesirea israelitilor din robie: "Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamantul Egiptului si te-a scos Domnul Dumnezeul tau de acolo cu mana tare si cu brat inalt pentru aceea ti-a poruncit Domnul-Dumnezeul tau sa pazesti ziua sambetei" (Deut., 5, 15).
Dar trebuie stiut si faptul ca sambata nu a fost data de Dumnezeu ca sarbatoare obligatorie pentru toate popoarele lumii, ci a randuit-o, ca sarbatoare si ca legamant vesnic, numai pentru poporul Sau, Israel. Acest lucru il arata Sfanta Scriptura clar, cand zice: "Sa pazeasca fiii lui Israel sambata, praznuind ziua odihnei din neam in neam, ca un legamant vesnic. Si sa fie aceasta semn vesnic intre Mine si fiii lui Israel, pentru ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, iar in ziua a saptea a incetat si S-a odihnit" (Ies., 31, 16-17).
In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel: "Cel ce vesteste cuvantul Sau lui Iacov, indreptarile si judecatile Sale lui Israel (adica poporului scos de El din robie), n-a facut asa nici unui alt neam (adica necredincios, care nu se tragea din samanta lui Iacov) si judecatile Sale nu le-a aratat lor" (poruncile si sambata) (Ps. 147, 8- 9). Cand paganii au venit la Neemia, dorind sa ia parte la zidirea templului, el le-a zis: "Dumnezeu cel ceresc ne va ajuta. Noi, slugile Lui, vom zidi; iar voi n-aveti parte, nici drept, nici pomenire in Ierusalim" (II Ez. 2, 19). Daca paganii ar fi avut sambata, mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca asa? Paganii i-ar fi putut raspunde ca si ei au sambata ca semn al asezamantului, la fel ca israelitii. Aici insa Neemia vorbeste hotarat si limpede, spunandu-le ca nu au "parte, nici drept". Ca paganilor nu li s-a dat nici Legea si nici sambata reiese si din epistola Sfantului apostol Pavel catre romani, unde le spune: "Caci paganii care nu au lege, din fire fac ale Legii" (Rom., 2, 14). Iar mai departe, acelasi apostol marturiseste ca israelitilor le apartine infierea si slava si asezamantul (deci si semnul legaturii - sambata) si punerea legii (sambata face parte din ea) si slujba (legea ceremoniala) si fagaduintele (Rom., 9, 4; Deut., 6-13).
Asadar, pe temeiul marturiilor de mai sus reiese clar ca sambata era un semn de legatura intre Dumnezeu si Israel si ca a fost data in urma, numai pentru israeliti (Ies., 3, 16-17), nicidecum pentru intreaga omenire.
Dar legiuirea sambetei nu s-a facut pentru o durata nedeterminata. Apostolul Pavel, in epistola sa catre galateni, ne arata ca "Legea a fost adaugata pentru calcarile de lege, pana cand era sa vina Urmasul (prin urmare pana la venirea Urmasului), Caruia I s-a dat fagaduinta" (Gal., 3, 19). De asemenea, stim ca "sfarsitul legii este Hristos" (Rom., 10, 4). Deci, iata durata de timp pentru care a fost data Legea: pana la venirea Urmasului, Care este Hristos. Legea a fost - dupa cum stim - numai povatuitor catre Hristos, ca sa ne justificam prin credinta. Dupa venirea credintei, nu mai suntem sub povatuitor (Lege) (Gal., 3, 24-25). Vechiul Testament fiind inlocuit, s-a implinit porunca lui Ieremia in care se zice: "Iata, vin zile - zice Domnul - cand Eu voi incheia cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda legamant nou. Insa nu ca legamantul pe care l-am incheiat cu parintii lor in ziua cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului... Voi pune Legea Mea in launtrul lor si pe inimile lor voi scrie si le voi fi Dumnezeu, iar ei imi vor fi Mie popor" (Ier., 31, 31-33; Evr., 8, 8-10). Aici se vorbeste despre incheierea unei noi legaturi si se arata si timpul cand asezamantul va fi inlocuit cu cel nou. Se naste intrebarea: care legamant va fi inlocuit? Proorocul Ieremia a aratat: "...acela pe care l-am facut cu parintii lor in ziua Cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului...".
In ce consta acest legamant ne arata proorocul Moise: "Domnul Dumnezeul vostru a incheiat cu voi legamant in Horeb. Nu cu parintii nostri a facut Domnul legamantul acesta, ci cu noi, cei ce suntem vii aici astazi... Eu am stat in vremea aceea intre Domnul si intre voi... El a zis: Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Cel ce te-am scos din pamantul Egiptului, din casa robiei... Cuvintele acestea le-a grait Domnul catre toata adunarea voastra pe munte, din mijlocul focului, al norului, intunericului si al furtunii, cu glas de tunet si altceva n-a mai grait. Si le-a scris pe doua lespezi de piatra si mi le-a dat mie" (Deut., 5, 2-22).
Acest Asezamant, aceasta legatura trebuie sa-i lase loc Noului Asezamant. Deci, inlocuindu-se si dandu-se la o parte legatura cea veche, de la sine cade si sambata - semnul acestei legaturi.
continuare.......

continuare:
INVATACELUL: Hristos Mantuitorul nostru n-a desfiintat Legea Testamentului Vechi, caci insusi a marturisit: "Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii. N-am venit sa stric, ci sa implinesc. Caci adevarat, zic voua: inainte de a trece cerul si pamantul, o iota sau o cirta din lege nu va trece, pana ce nu se vor face toate" (Matei, 5, 17 -18). Ar insemna, deci, ca si sfintenia sambetei ramane in vigoare pentru totdeauna.
PREOTUL: Mantuitorul n-a stricat Legea si proorocii, sau, in general, Vechiul Testament, ci numai l-a inlocuit cu Cel Nou, care este desavarsirea celui Vechi. Testamentul cel Vechi - dupa cum s-a aratat si mai sus - a avut numai un rol de invatator, spre a pregati omenirea pentru primirea lui Mesia: "Astfel ca Legea ne-a fost noua calauza spre Hristos, pentru ca sa ne indreptam din credinta. Iar daca a venit credinta, nu mai suntem sub calauza" (Gal., 3, 24-25). Mantuirea noastra nu mai atarna de implinirea faptelor poruncite de Testamentul Vechi sau de tinerea sambetei, ci de credinta in Iisus, Mantuitorul nostru. Prin Iisus Hristos, Legea (Testamentul Vechi) s-a implinit si a incetat. "Caci Hristos este sfarsitul Legii, spre indreptarea a tot celui care crede" (Rom., 10, 4). Legea Veche a tinut numai pana la Ioan Botezatorul, ultimul pregatitor al venirii lui Hristos (Matei, 11, 13). Cei de sub regimul ei au fost nascuti sub robie, intocmai ca fiul lui Avraam, din roaba sa, Agar; pe cand cei din Testamentul Nou sunt ca fiul lui Avraam, din sotia sa libera, Sara, fiind nascuti spre libertate si mostenire. Caci Agar si Sara sunt inchipuiri ale celor doua Testamente (Gal., 4, 22-31). Prin urmare, cuvintele Mantuitorului: "Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii" au acest inteles: Eu n-am venit impotriva Legii si a proorocilor, sau: Venirea Mea nu ii este ceva strain, ci, dimpotriva, ea este in deplin acord atat cu Legea lui Moise, cat si cu invatatura, din celelalte carti ale proorocilor (Vechiului Testament), in acest chip, Legea se implineste desavarsit prin Mine - adica prin venirea Mea - deoarece aceasta venire a Mea este insasi tinta ei (Rom., 10, 4).
Iar cuvintele prin care Mantuitorul spune ca nu va trece o iota sau o cirta din Lege pana ce nu se vor face toate, se refera la implinirea lucrurilor proorocite despre El, care s-au implinit intocmai - pana la incheierea Noului Legamant facut prin Sangele Sau si instituit in seara Cinei celei de Taina, Cand legamantul Vechiului Testament a luat sfarsit. Dupa ce a mancat cu ucenicii Sai, Mantuitorul a luat paharul si l-a dat lor zicand: "Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi" (Luca, 22, 20).
INVATACELUL: Dumnezeu a binecuvantat si a sfintit ziua a saptea inca de la inceputul lumii, cand a ispravit creatia, dupa cum este scris: "Si a sfarsit Dumnezeu in ziua a sasea lucrarea Sa pe care o facuse si S-a odihnit in ziua a saptea si a sfintit-o, caci intru ea S-a odihnit de toata lucrarea Sa, pe care a facut-o Dumnezeu" (Fac., 2, 2-3). Deci, dupa cele sase zile ale creatiei, ziua a saptea a fost cel dintai sabat sfintit de Insusi Dumnezeu si, datorita acestui fapt, ea a ramas sfanta pentru toti oamenii si pentru toate timpurile.
PREOTUL: In aceste doua versete nu se vorbeste decat despre Dumnezeu si lucrarea Sa, aratandu-se ca Dumnezeu Si-a sfarsit lucrarea, S-a odihnit, a binecuvantat si a sfintit ziua a saptea, insa despre om nu se spune nimic, si nici n-ar fi avut omul pentru ce sa se odihneasca, avand el abia o zi de la crearea sa (Fac., 1, 26-31). Fiind asezat de Dumnezeu "...in gradina cea din Eden, ca s-o lucreze si s-o pazeasca" (Fac., 2, 15), primul om n-a primit nici o porunca privind serbarea zilei a saptea. Singura porunca pe care i-a dat-o Dumnezeu a fost aceea de a nu manca din pomul cunostintei binelui si raului (Fac., 2, 16 -17). Pentru om, toate zilele erau deopotriva. Ba, mai mult, nici chiar atunci cand Adam si Eva au calcat porunca si au cunoscut binele si raul, si nici dupa ce au fost izgoniti din rai, nu au primit porunca sa serbeze vreo zi. Dimpotriva, toata viata omului devine o continua munca, fiind obligat ca in toate zilele sa munceasca pamantul - blestemat intru toate lucrurile sale - pentru a-si dobandi hrana. "Cu osteneala sa te hranesti din el (din pamant) in toate zilele vietii tale "(Fac., 3, 17).
Se arata, intr-adevar, ca Dumnezeu S-a odihnit in a saptea zi de lucrarea Sa, dar cum se numea acea zi, nu ni se spune. Ca atare, se ridica urmatoarele intrebari:
— Este ziua a saptea una si aceeasi cu sabatul ?
— Se numarau pe atunci zilele saptamanii in asa fel ca ziua a saptea sa corespunda cu sambata de azi?
— Unde se spune ca se numarau zilele si cum se numeau ele in acel timp ?
- Sau, cel putin, cuvantul "sabat" - atat de scump unora din cei cu care ai stat de vorba - ai putea sa-mi arati unde este scris ?
Vrand, nevrand, trebuie sa recunosti ca sambata ca zi de odihna nu-si are originea in rai si nici n-a fost data primilor oameni ca zi de repaos, ci ca inceputul ei este abia cu circa 2500 de ani mai tarziu. Date lamuritoare asupra felului de praznuire - si al zilei anume care este praznuita - nu avem nicaieri in Biblie.
Problema mai poate fi pusa si astfel: Dumnezeu, intr-adevar, S-a odihnit in ziua a saptea si a sfintit-o. Dar ce inseamna ziua a saptea ? Caci nu ni se mai spune ca in aceasta zi "s-a facut seara si s-a facut dimineata", cum ni se spune despre celelalte zile ale creatiei. Astfel, ar urma ca in a opta zi - adica in intaia a saptamanii viitoare - Dumnezeu sa fi inceput din nou a crea sau a lucra ceva, pentru ca apoi, dupa sase zile, iarasi sa Se odihneasca ... si sa serbeze si El, in fiecare saptamana, ziua a saptea ... Ar insemna, prin urmare, ca serbarea sambetei ar trebui sa o tinem dupa exemplul lui Dumnezeu, iar nu pe baza vreunei porunci de la inceput. Porunca a venit insa mult mai tarziu, iar a sustine ca si Dumnezeu serbeaza sambata si ca numai dupa exemplul Lui - cel putin pana la venirea acestei porunci - trebuie sa o fi serbat oamenii, insemneaza a cadea in cea mai mare ratacire.
Deci, "ziua a saptea" nu este decat ziua in care Dumnezeu a incetat creatia universului. Nicaieri nu ni se spune in Biblie ca, la inceput, si omul "s-a odihnit" in ziua a saptea.
INVATACELUL: Exista un text din oare s-ar intelege ca porunca sfintirii zilei a saptea nu ar fi fost data abia in vremea lui Moise, in pustie, ci ca ea a existat inca de la inceput: "Adu-ti aminte de ziua sambetei, ca sa o sfintesti" (Ies., 20, 8). Iata, deci, ca Dumnezeu atrage doar atentia (adu-ti aminte) asupra unei porunci deja existente si nu o statorniceste acum pentru prima oara. Si, de vreme ce ea este de la inceput, inseamna ca este obligatorie pentru lumea de totdeauna, nu numai pentru cea de la Moise incoace.
PREOTUL: "Adu-ti aminte" se refera la ceea ce a existat mai dinainte (adica "adu-ti aminte" de ceva ce ti-am spus eu alta data), caci, intr-adevar, porunca de a serba sambata nu s-a dat, pentru prima oara, o data cu celelalte porunci, pe Muntele Sinai. Dar nu este nici asa cum ti se pare dumitale, ca ea a fost data de la inceput, lui Adam, in rai.
Aceasta porunca s-a dat cu putin mai inainte - si pentru prima oara - in pustia Sin, cand Dumnezeu a poruncit evreilor, prin Moise, sa nu adune mana in ziua sambetei (ziua a saptea) (Ies., 16, 25). Deci, atunci cand a fost data legea pe Sinai, evreii aveau cunostinta despre sabat - caci il serbasera, ba chiar il si calcasera, pentru care pricina au fost dojeniti de Dumnezeu (Ies., 16, 27-29). De aceea, porunca intaia incepe cu cuvintele: "Adu-ti aminte..." spre a aminti evreilor ca aceasta porunca le-o daduse cu putin mai inainte. Deci, originea sabatului nu este in rai, iar el nu a fost serbat pana la Moise.

[grasu77]

În prealabil postat de Adriana Cluj

In alt loc, Sfanta Scriptura ne arata, de asemenea, ca atat sambata, cat si celelalte porunci ale Legii nu au fost date decat poporului Israel

1. Ce s-ar intampla daca toti ar posta articole lungi? S-ar mai numi acesta forum?
2. Preotul dumitale se contrazice cu Catehismul Ortodox, care propovaduieste pazirea, de catre crestini, a Celor 10 Porunci Dumnezeiesti (inclusiv porunca IV-a, referitoare la ziua a saptea).

Citez din Catehismul Ortodox:

""""21. Cele 10 porunci stau la temelia vietii morale a crestinului?

Da. De aceea, pentru a sti cum sa-si intocmeasca viata potrivit vointei lui Dumnezeu, pentru a-si castiga mantuirea, crestinul trebuie sa cunoasca si sa pazeasca cele 10 porunci.""" (http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ala-80574.html)

126. Care este porunca a patra?

Porunca a patra este aceasta: "Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca sa o sfintesti. Lucreaza sase zile si-ti fa in acelea toate treburile tale, iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau; sa nu faci in acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tau, nici asinul tau, nici orice dobitoc al tau, nici strainul care ramane la tine. Ca in sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, marea si toate cele ce sunt intr-insele, iar in ziua a saptea S-a odihnit. De aceea a binecuvantat Domnul ziua a saptea si a sfintit-o" (Ies. 20, 8-11).


127. Ce invata porunca aceasta?

Aceasta porunca invata doua lucruri, si anume: datoria muncii in timpul celor sase zile ale saptamanii si datoria de a sarbatori ziua a saptea, ca zi de odihna, inchinata Domnului. (http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nci-80579.html)

P.S. Recomandare: cititi, din Catehismul Ortodox, capitolul intitulat "Legea morala" ca sa intelegeti ce legi din Vechiul Testament s-au desfiintat si ce Lege a ramas si este numita de Sfintii Apostoli ca fiind "sfanta, dreapta si buna".

[osutafaraunu]

În prealabil postat de stefan florin

Hristos dezlega sambata.

1. Fariseii spuneau despre Hristos că "dezlega" sâmbăta. Hristos n-a afirmat niciodată aşa ceva.
2. A dezlega calul priponit nu înseamnă niciodată a-l ucide.

În prealabil postat de stefan florin

El a afirmat in zi de sambata:"Tatăl Meu până acum lucrează; şi Eu lucrez" (Ioan 5:17). Daca Dumnezeu s-a odihnit in zi de sambata (ziua a 7-a), asa cum sustin adventistii, cum se face ca Hristos a spus ca Tatal lucreaza in zi de sambata.

Dumnezeu este Dumnezeu, nu om. Dacă Dumnezeu S-ar opri din "lucrul" Său o singură secundă, toţi oamenii ar cădea morţi la pământ şi Universul s-ar prăbuşi în neant. Nu uita de asemenea, că Hristos a lucrat (inclusiv sâmbăta) [şi lucrează în continuare] pentru mântuirea omului şi pentru însănătoşirea lui fizică şi spirituală, niciodată pentru a-Şi umple punga de dinari.

În prealabil postat de stefan florin

Nu uita ca ziua a 7-a a creatiei nu s-a incheiat inca

Pentru Pământ, Creaţia s-a terminat în ziua a 7-a. Că a continuat pentru clusterul stelar M245-B, nu ne interesează, noi suntem oameni, iar sâmbăta a fost făcută pentru om (Marcu 2,27).

În prealabil postat de stefan florin

si nicaieri nu spune ca Dumnezeu ar mai fi facut ceva in ziua a 7-a, doar ca Dumnezeu s-a odihnit si a sfintit-o. Atat.

Tocmai acest "atât" respins de voi, a făcut Dumnezeu în ziua a 7-a: Crearea Sabatului , sfinţirea lui şi binecuvântarea lui.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de stefan florin

Hristos dezlega sambata.

nu, nici vorba de asa ceva, chiar nu se poate deduce de niciunde din evanghelii ca Isus a dezlegat sambata.