Ne cunoaste Dumnezeu gandurile?

[moldoveanu]

În prealabil postat de ioan cezar

Dar ma inteb cum e cu noi cand ne ferim de Lumina pentru a tainui faptele rele.
De cine ne imaginam, copii fiind, ca fugim? De vreun miop? De vreun neputincios? Oare nu de Acela Care patrunde rarunchii si inima omului?...
Daca noi insine nu putem patrunde inlauntrul nostru (apropos, e careva pe aici care isi cunoaste bine adancul inimii sau macar zarea vreunei celule?...), asta inseamna cu necesitate ca nimeni nu poate sa ne cunoasca deplin? Sa ne cantareasca?
De unde asemenea certitudine?

Ma framanta aceasta pornire a omului spre ascundere...
Ma duce cu gandul la teama, la neincredere. Uneori, cand sunt mai vesel, ma gandesc chiar la joc (copilarescul "de-a v-ati ascunselea"...)
Sau poate la ignoranta... La nedeplinatate... La ne-dreptate...

In definitiv, la reciprocitatea dragostei (dintre persoane, desigur, altminteri ce sens ar avea sa ridicam, neincetat, problema iubirii?).

Fugim de oprobiul/pedeapsa pe care ne-ar aduce-o semenii. Pentru ca nu credem cu adevarat in Dumnezeu pentru noi ce conteaza e sa nu fim pedepsiti aici, pe lumea aceasta. Cat despre alta lume cei mai multi nu cred, iar unii care cred se gandesc ca li se va ierta la spovedanie, si atunci iarasi ramane doar sa ascunda de semeni, si gata, s-a rezolvat! :)

Da,Dumnezeu ne cunoaste toate gandurile,intentiile,motivatiile,trairile si actiunile,ne cunoaste mai bine decat ne cunoastem noi pe noi insine si nimic nu poate fi ascuns de EL.Si asta nu doar cu privire la un individ sau un popor ci cu privire la intreaga rasa umana,de la inceputuri,stie totul cu privire la absolut toate actiunile care s-au intimplat de-a lungul timpului astfel incat in fata Sa nu este nimic de neinteles sau fara explicatie ori finalitate.Fiecare om,de la primul plans in clipa venirii pe lume si pana la ultima suflare la plecarea din acesta lume nu poate ascunde nimic de Dumnezeu.Sfantul Siluan Athonitul spunea: ,,Milostive Dumnezeule, Tu stii neputinta noastra. Ma rog Tie: da-mi duh smerit pentru ca, dupa milostivirea Ta, Tu dai sufletului smerit puterea de a vietui dupa voia Ta si-i descoperi toate tainele Tale, dandu-i sa cunoasca cat de nesfarsit ne iubesti."

[editheraven]

Inca ceva despre cunoasterea lui Dumnezeu

1Corinteni 8:3
"Dar dacă iubeşte cineva pe Dumnezeu, este cunoscut de Dumnezeu."
2Timotei 2:12
"Totuşi temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, având pecetea aceasta: „Domnul cunoaşte pe cei ce sunt ai Lui”; şi: „Oricine rosteşte Numele Domnului să se depărteze de fărădelege!”"

[Adrianna]

Cel ce rosteste numele Domnului sa se fereasca de faradelege, aveti dreptate, aici se afla cheia. De aceea Domnul le va zice unora ca nu ii cunoaste desi aceia au facut si minuni in numele Lui: le spune sa plece de la El cei ce au lucrat faradelegea pentru ca nu-i cunoaste.

Ce trebuie sa intelegem prin faradelege?

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Adrianna

Cel ce rosteste numele Domnului sa se fereasca de faradelege, aveti dreptate, aici se afla cheia. De aceea Domnul le va zice unora ca nu ii cunoaste desi aceia au facut si minuni in numele Lui: le spune sa plece de la El cei ce au lucrat faradelegea pentru ca nu-i cunoaste.

Ce trebuie sa intelegem prin faradelege?

"Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea." (Mat. 7,23 - versiunea ortodoxă)

La fel ca şi în limba română, άνομία înseamnă fărădelege, nelegiuire, lipsă de conformitate cu Legea. Deci călcarea Legii lui Dumnezeu. Oricât de ortho-docşi ar pretinde că sunt, călcătorii Legii lui Dumnezeu vor fi respinşi de Hristos în ziua cea mare a Judecăţii.

[Lucian008]

În prealabil postat de osutafaraunu

"Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea." (Mat. 7,23 - versiunea ortodoxă)

La fel ca şi în limba română, άνομία înseamnă fărădelege, nelegiuire, lipsă de conformitate cu Legea. Deci călcarea Legii lui Dumnezeu. Oricât de ortho-docşi ar pretinde că sunt, călcătorii Legii lui Dumnezeu vor fi respinşi de Hristos în ziua cea mare a Judecăţii.

Dar a zis cineva ca BO invata ca cei nascuti in familii ortodoxe, botezati, cununati ortodocsi si care dau pe la biserica din Paste'n Craciun si spun ca ei "cred in Dumnezeu in sinea lor" se vor mantui? Mantuirea este un vesnic urcus. Strebuie multa stradanie si renuntare de sine.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Lucian008

Dar a zis cineva ca BO invata ca cei nascuti in familii ortodoxe, botezati, cununati ortodocsi si care dau pe la biserica din Paste'n Craciun si spun ca ei "cred in Dumnezeu in sinea lor" se vor mantui?

Nu a zis nimeni. Nici măcar eu, păcătosul! Anume am scris de "pretinşii ortho-docşi" adică pretinşii dreptcredincioşi, care ar putea fi catolici, ortodocşi, protestanţi, ori neoprotestanţi. Nu pretenţia de "drept credincioşi" contează la mântuire, ci chiar adevărata "credinţă adevărată" (manifestată atât în teologie, cât şi în fapte). Despre asta e vorba...