U.d.m.r.

[Decebal]

"Iunie

6 iunie – Conducerea UDMR a aprobat, la Cluj-Napoca, trei documente:

1. Hotărârile Consiliului unional al delegaţilor;
2. Propunere în problema minorităţilor din România;
3. Apel către Conferinţa OSCE privind minorităţile.

În Hotărârile Consiliului se exprima convingerea că Pactele Marilor Puteri nu pot să mai aibă un rol în actualitate (vizându-se Tratatul de la Trianon).

În Apelul către Conferinţa OSCE se contestă dreptul Guvernului României de a-i reprezenta în raporturile externe pe toţi cetăţenii ţării, maghiarii din România dorind a fi reprezentaţi, conform documentului invocat, doar de UDMR.

12 iunie – “La Tg. Mureş viaţa mea este în pericol” a declarat scriitorul Gyozö Hajdu, fondatorul Asociației Egyutt – Împreună, consacrată frăţietăţii româno-maghiare, ameninţat în repetate rânduri de UDMR.

Septembrie

11 septembrie – UDMR se opune ferm textului din proiectul de Constituţie a României, care afirma că: „Pe teritoriul Statului Român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”, dar textul este votat de majoritatea parlamentară. Ziarele din Ungaria anunţă constituirea la Budapesta a unui guvern al Transilvaniei în emigraţie. Şeful acestui grup era un vorbitor de limbă română, Dan Zaharia, fost puşcăriaş de drept comun.

Octombrie

9 octombrie – Deputatul UDMR György Tokay a afirmat că UDMR nu se gândeşte să atenteze la „integritatea şi unitatea României”, afirmaţie pe care a contrazis-o, vorbind ulterior, de pe poziţii opuse.

Deputatul UDMR Zoltan Hosszu se opune articolului 41 din proiectul Legii privind regimul investiţiilor străine, care stabilea că apatrizii şi cetăţenii străini n-au drept de proprietate asupra terenurilor în România. UDMR solicită în Parlament ocuparea a 3 posturi de miniştri plini: învăţământ, cultură şi justiţie.

11 octombrie – Apare în cotidianul de limbă maghiară Rományai Magyar Szó comunicatul grupului politic din secuime, condus de vicepreşedintele UDMR Adam Katona. Din grup mai fac parte Geza Szöcs, Gábor Kolumbán, Laszlo Tökés, Doina Cornea.

15 octombrie – Uniunea Vatra Românească protestează împotriva cererii grupului politic al UDMR, exprimată de Adam Katona, de transformare a judeţelor Harghita şi Covasna într-o enclavă denumită „Ţara Secuilor”.

17 octombrie – Se prezintă în Parlament Raportul Harghita-Covasna (preşedinte de comisie Mihai Teodorescu), în care sunt evidenţiate acţiunile de purificare etnică iniţiate de UDMR, în aceste judeţe, ca şi sensul antinaţional şi separatist al manifestaţiilor maghiare din decembrie 1989, încheiate cu devastări ale sediilor de miliţie şi securitate şi cu uciderea unor ofiţeri ai Statului Român în exerciţiul funcţiunii.

În numele UDMR, deputatul György Tokay şi alţi deputaţi UDMR au făcut apel, rând pe rând, la Consiliul consultativ pentru problemele minorităţilor, la Guvern, la Preşedinţia României, la preşedintele Camerei Deputaţilor, în scopul amânării cu o săptămână a dezbaterii Raportului sau a interzicerii transmisiei la TV a şedinţei parlamentare privind Raportul Harghita-Covasna, dar au fost refuzaţi. În replică, parlamentarii UDMR au părăsit sala dezbaterilor parlamentare.

19 octombrie – Mai mulţi membri UDMR în frunte cu Adam Katona, „grupul politic al UDMR din Ţinutul Secuiesc”, au lansat ideea proclamării unei „Ţări a secuilor” pe data de 19 octombrie la Lutiţa (localitate din care au pornit represiunile antiromâneşti ale revoluţiei maghiare), stârnind rumoare în opinia publică românească.

20 octombrie – Echipa de raportori ai UDMR-ului din Parlamentul României, prin Zsolt Szilagyi, afirmă la Consiliul Europei că “minoritatea maghiară nu are drepturi în România”.

21 octombrie – Comisia Harghita-Covasna a fost solicitată pentru o întâlnire cu un reprezentant al ONU pentru Drepturile Omului prezent la Bucureşti. O impozantă delegaţie a Consiliului Europei, care avea între cei 7 membri ai săi şi pe Lászlo Kovacs, s-a deplasat la Bucureşti, interesată şi ea de Raportul Harghita-Covasna.

O delegaţie a Guvernului de la Budapesta a cerut o întâlnire cu Comisia pentru Harghita-Covasna, pe care autorităţile româneşti au acceptat-o. Toate aceste intervenţii (şi altele asemenea) s-au produs datorită agitaţiei membrilor UDMR (Geza Szöcs, György Tokay, Geza Domokos şi alţii), în ţară şi peste hotare, în cadrul căreia minoritatea maghiară era prezentată de UDMR drept victimă, iar partea românească drept asupritoare a minorităţii ungureşti."

sursa: http://ro.altermedia.info/minoritati...991_23154.html

[Decebal]

"Noiembrie

1 noiembrie – Senatorul Karoly Kiraly cere introducerea în Constituţia României a prevederii de folosire a limbii maghiare în administraţie, în acele localităţi în care procentajul de maghiari este de peste 10 la sută inclusiv.

4 noiembrie – De la tribuna Parlamentului, reprezentanţii UDMR Francisc Baranyi, Zoltan Hosszu, Ladislau Pillich contestă rezultatele audierilor prezentate în Raportul Harghita-Covasna, neagă toate faptele şi argumentele care dovedesc că UDMR a iniţiat purificarea etnică în aceste judeţe sau că maghiarii au comis crime, contestând şi întreaga acţiune a Comisiei parlamentare, atacând Guvernul, Parlamentul, Preşedinţia României şi Televiziunea Română. UDMR încearcă astfel, prin orice mijloace să-şi disimuleze adevărata sa natură şi intenţiile subversive, să-şi creeze o imagine de organizaţie democratică.

6 noiembrie – După dezbateri tensionate, în Adunarea Constituantă, UDMR a încercat, din nou, prin deputatul Károly Kerekes, să obţină dreptul de a folosi limba maghiară ca o a doua limbă în stat „în relaţiile cu autorităţile comunale şi orăşeneşti”.

Grupul Petre Roman-Adrian Severin, din cadrul FSN, a susţinut acest amendament.

Prin votul Camerei Deputaţilor a fost respins amendamentul UDMR şi al grupării Petre Roman-Adrian Severin şi s-a promovat art. 13 din Constituţia României, potrivit căruia „În România, limba oficială este limba română”.

18 noiembrie – UDMR reuşeşte, sprijinită de Preşedintele Camerei, Dan Marţian, şi de grupul FSN Petre Roman-Adrian Severin, să impună în proiectul Constituţiei României ca „procedura juridică” să se desfăşoare şi în alte limbi decât limba română, ceea ce intra în contradicţie cu art. 13 din acelaşi proiect al Constituţiei. Un amendament iniţiat de parlamentari români din mai multe partide cerea eliminarea acestui alineat, dar votarea lui a fost sabotată de UDMR, prin instrumentele ei din FSN şi din conducerea Camerei, după dispute aprinse, care au evidenţiat nu numai direcţia antistatală a UDMR, dar şi rolul de complici al unor importanţi membrii FSN. În 12 şi 18 noiembrie, sub presiunea majorităţii parlamentare, alineatul introdus de UDMR împotriva limbii române, ca singura limbă de stat a fost, totuşi, respins.

În această etapă UDMR, dezaprobată de majoritatea parlamentarilor, lucrează împotriva ideii de Stat Naţional, fiind susţinută de parlamentari F.S.N. care le reprezentau interesele.

21 noiembrie – Parlamentul României votează Constituţia, grupul parlamentar UDMR votând împotrivă.

Decembrie

1 decembrie – În publicaţia Romaniai Magyar Szo a apărut un articol în care era condamnată declaraţia de loialitate a unui conducător al UDMR din judeţul Alba, exprimată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, iar peste 10 zile, „pentru liniştirea cititorilor”, se preciza că, de fapt, „respectivul vicepreşedinte al UDMR nu a exprimat punctul de vedere al UDMR şi s-a gândit exclusiv la loialitatea locală dictată de bunele relaţii interetnice din judeţ“.

8 decembrie – La Referendumul pentru Constituţia României desfăşurat la această dată, cetăţenii de etnie maghiară, la incitarea UDMR, au votat împotrivă."

sursa: http://ro.altermedia.info/minoritati...991_23154.html

[Decebal]

"În publicaţia Erdely Magyorsag, într-un număr special, apare articolul intitulat „România, ultimul imperiu colonial“, în care se afirmă: „După dezmembrarea URSS, dezmembrarea Iugoslaviei şi ruperea în două a Cehoslovaciei, ar urma la rând ultimul stat format în mod artificial: România. […] România este ultimul imperiu colonial al Europei. Deasupra ei pluteşte cântarea prohodului.“

Ianuarie – martie

Presiuni ale UDMR, care nu doreşte prefecţi români în Covasna şi Harghita.

Guvernul Văcăroiu numeşte cu întârziere pe Adrian Vlad Căşuneanu prefect în Covasna şi pe Ioan Vosloban, în Harghita, dar dublaţi de doi subprefecţi maghiari.

Februarie

12 februarie – Se votează, în Parlament, Hotărârea pe marginea Raportului Harghita-Covasna, în care nu s-a folosit formula parlamentară clasică: „Parlamentul aprobă Raportul Harghita-Covasna”, ci „Parlamentul ia act”, ceea ce arată că acţiunile UDMR de sabotare a Hotărârii au avut efect, mai ales apelul la factorii de presiune externi, şi că factorii de decizie din Parlamentul României au intrat într-un joc de concesii şi complicităţi cu UDMR. Raportul Harghita-Covasna, care trebuia să reimpună autoritatea Statului Român în judeţele Covasna şi Harghita, a rămas fără efect.

18 februarie – Candidatul „independent“ la Primăria Municipiului Tg. Mureş, Stefan Pokorny, susţinut de UDMR, este prins cu falsuri. În urma probelor prezentate, Curtea Supremă de Justiţie anulează alegerile locale şi acestea sunt reprogramate.

20 februarie – Un grup de turişti români au fost torturaţi de Poliţia din Debreţin, în Ungaria. Din cei 14 turişti aflaţi în grup, cei 3 turişti maghiari au fost lăsaţi să plece, în timp ce românii au fost încătuşaţi şi torturaţi."

sursa: http://ro.altermedia.info/minoritati...993_23158.html

[Decebal]

"Martie

UDMR organizează o demonstraţie de protest la Sf. Gheorghe, în piaţa centrală, împotriva prefectului român numit, cu sloganul : „Murim, luptăm, prefect maghiar apărăm!”

14 martie – 11 elevi români din Cluj-Napoca, repartizaţi la practică la Şcoala UCECOM din Odorheiul Secuiesc, au fost bătuţi de maghiari pentru că vorbeau pe stradă româneşte. Infractorii şovini le-au spus: “Decât să vorbiţi româneşte, mai bine tăceţi!”

19 martie – Asociaţia “Steagul Ţării” din Ungaria şi-a propus să construiască în fiecare localitate din Transilvania şi Banat câte un obelisc dedicat soldaţilor unguri căzuţi în Primul Război Mondial. Emblema Asociaţiei reprezintă conturul Ungariei Mari.

21 martie – A fost distrus obeliscul din Ditrău (jud. Harghita), dedicat eroilor români din Primul Război Mondial. În schimb, la Sâncrăieni şi Sântimbru, au fost construite două obeliscuri iredentiste dedicate soldaţilor maghiari căzuţi în cele două războaie.

26 martie – UDMR răspândeşte în ţară “Manifestul lui Anderson Vodă” , din Los Angeles, care declara independenţa Transilvaniei sub custodia Ungariei.

Mai

13 mai – Oficiul central FIDESZ din Budapesta a intenţionat să organizeze cu ajutorul UDMR la Cluj-Napoca o conferinţă internaţională pe tema autoguvernării în Ardeal, fără participare românească. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, a dispus suspendarea acesteia.

29 mai – UDMR cere dreptul de a participa la tratativele diplomatice româno-ungare. În acest sens conducerea acesteia face demersuri către cele două guverne. Partea română respinge propunerea."

sursa: http://ro.altermedia.info/minoritati...993_23158.html