Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

În prealabil postat de mirela.t

Am și eu o întrebare : Mai discutați mult pe topicul ăsta, nu credeți ca e cam lung?
Am sa-i cer lui admin sa-l inchida. in fine, asta depinde si de raspuns :)

Am cerut şi eu adminului să urmărească istoricul topicului. Atunci topicul era pe la pagina 70. Apoi am mai trimis un mesaj, topicul era pe la pagina 90. Ori nu a reuşit să citească încă mesajele, ori...

ps: nu strică sa trimiţi un mesaj.

[cristiboss56]

În prealabil postat de ovidiu b.

Am cerut şi eu adminului să urmărească istoricul topicului. Atunci topicul era pe la pagina 70. Apoi am mai trimis un mesaj, topicul era pe la pagina 90. Ori nu a reuşit să citească încă mesajele, ori...

ps: nu strică sa trimiţi un mesaj.

Cu siguranta le-a citit , dar oare cate threaduri respecta subiectul initial de la cap la coada ! Ai dreptate , Ovidiu draga !

În prealabil postat de cristiboss56

Cu siguranta le-a citit , dar oare cate threaduri respecta subiectul initial de la cap la coada ! Ai dreptate , Ovidiu draga !

Eu nu am nimic când se mai deviază, e normal la un moment dat dacă se deschide un nou subiect să fie orecum elucidat, dar când 20 de pagin, respectiv de la pag 70-90, se discută păreri despre useri şi alte bazaconii, atunci mi se pare normal ca adminul să intervină. Dar de la 70 până la 110 sunt 40 de pagini în care poate toate mesajele adunate la un loc fac 3-4 pagini de ON TOPIC. Cam de asta am cerut adminului să intervină.

[cristiboss56]

În prealabil postat de ovidiu b.

Eu nu am nimic când se mai deviază, e normal la un moment dat dacă se deschide un nou subiect să fie orecum elucidat, dar când 20 de pagin, respectiv de la pag 70-90, se discută păreri despre useri şi alte bazaconii, atunci mi se pare normal ca adminul să intervină. Dar de la 70 până la 110 sunt 40 de pagini în care poate toate mesajele adunate la un loc fac 3-4 pagini de ON TOPIC. Cam de asta am cerut adminului să intervină.

Mai pe scurt : " vorba multa ( pe langa subiect) , saracia omului ". . .

Aşa este, mulţumesc pentru completare.

[andreicosmovici]

În prealabil postat de ovidiu b.

Am cerut şi eu adminului să urmărească istoricul topicului. Atunci topicul era pe la pagina 70. Apoi am mai trimis un mesaj, topicul era pe la pagina 90. Ori nu a reuşit să citească încă mesajele, ori...

ps: nu strică sa trimiţi un mesaj.

Scuze, dar nu stiam ca exista practica inchiderii unui topic. In cazul de faţă se impune aşa ceva? Pe ce criterii? Oricum, după părerea mea, dacă mă uit la efervescenţa intervenţiilor, nu pare să fie un topic părăsit în mod natural, care să aibă nevoie doar de o lovitură de graţie. Aştept păreri.

Profit de ocazie să reaşez discuţia pe făgaşul iniţial, inserând totuşi aspecte foarte interesante, lansate de fiecare dintre voi de-a lungul paginilor anterioare. Eu sunt căsătorit, am doi copii (momentan, fiindcă dorim mai mulţi). Fiind romano-catolic, practic metoda naturală de reglare a concepţiei, adică ne abţinem în perioadele oprite (de biserică, de diverse contexe), şi avem relaţii conjugale atunci când dorim să avem copii, sau când nu dorim să avem copii (nu putem, de fapt, şi atunci ne folosim de perioadele de infertilitate din cadrul ciclului), dar dorim totuşi să exprimăm iubirea conjugală şi în mod intim. Nefiind siguri, chiar dacă folosim metoda naturală, că nu va veni vreun copil, ci fiind conştienţi şi deschişi unui astfel de deznodământ.

În sine, am fost atras de ideea de abstinenţă, şi încerc să o integrez în viaţa mea de creştin. Nu doar la nivelul vieţii intime, ci şi la alte nivele. Dar cu precădere, poate că este şi firesc faptul că acum, la această vârstă, sunt preocupat mai mult de abstinenţa sexuală. În BO este mai pregnantă ideea de abstinenţă decât în BC, de aceea m-am adresat vouă, prin intermediul acestui forum, în aşteptarea unor poziţii pertinente care să explice abstinenţa sexuală.

Aici s-au complicat lucrurile. De fapt, s-au complexificat. Mi-am dat seama că pentru a înţelege rostul abstinenţei, trebuie să discutăm (şi să cunoaştem în final, evident), cum stau lucrurile cu plăcerea, cu starea dinaintea păcatului originar, cu menirea căsătoriei, importanţa harului şi sacramentului. Şi, evident, nu trebuie să uităm că toate acestea trebuie să încercăm să le aplicăm în ziua de astăzi, diferită de cea de ieri. Adică, precauţiile sunt altele.
Cu alte cuvinte, trebuie nişte cunoştinţe teologice destul de temeinice şi riguroase, ca să poţi răspunde cât se poate de complet la chestiunea abstinenţei (fie ea sexuală sau de altă natură).

Eu am pus o întrebare la un moment dat, Dl. Dragomir mi-a raspuns. Fiind ceva important legat de topic, reiau discuţia. Eu am întrebat aşa: de ce a pus Dumnezeu, în cadrul unui ciclu feminin, o perioadă de fertilitate şi una de infertilitate? Ipoteza mea este că a permis acest lucru tocmai pentru ca soţii să poată trăi unirea conjugală în perioada infertilă, chiar şi atunci când, după discernământ autentic, îşi dau seama că nu pot avea chiar atunci un copil. Altfel, dacă s-ar aştepta doar momentele când soţii pot avea copil, punând la mijloc şi perioadele oprite de biserică, se poate ajunge la momente foarte rare de unire conjugală. Ceea ce poate pune sub semnul întrebării rostul însuşi al căsătoriei, în punctul în care se vorbeşte de "remedierea concupiscenţei". Oricum, fără să vorbim de frecvenţă - ca să nu intrăm prea adânc în subiect, deşi nu consider că este ofensator -, soţii cred că sunt în general de acord că o frecvenţă mai rară poate să creeze tensiuni în cuplu, pe când o frecvenţă mai deasă poate să unească mai mult pe cei doi. Evident, există tot felul de alte condiţii complementare,atât pentru un caz, cât şi pentru celălalt. Şi evident, per se, actul sexual nu este cel care ţine un cuplu, în final. Plecăm de la aceste ipoteze.

[AlinB]

În prealabil postat de andreicosmovici

Eu am pus o întrebare la un moment dat, Dl. Dragomir mi-a raspuns. Fiind ceva important legat de topic, reiau discuţia. Eu am întrebat aşa: de ce a pus Dumnezeu, în cadrul unui ciclu feminin, o perioadă de fertilitate şi una de infertilitate? Ipoteza mea este că a permis acest lucru tocmai pentru ca soţii să poată trăi unirea conjugală în perioada infertilă, chiar şi atunci când, după discernământ autentic, îşi dau seama că nu pot avea chiar atunci un copil. Altfel, dacă s-ar aştepta doar momentele când soţii pot avea copil, punând la mijloc şi perioadele oprite de biserică, se poate ajunge la momente foarte rare de unire conjugală. Ceea ce poate pune sub semnul întrebării rostul însuşi al căsătoriei, în punctul în care se vorbeşte de "remedierea concupiscenţei". Oricum, fără să vorbim de frecvenţă - ca să nu intrăm prea adânc în subiect, deşi nu consider că este ofensator -, soţii cred că sunt în general de acord că o frecvenţă mai rară poate să creeze tensiuni în cuplu, pe când o frecvenţă mai deasă poate să unească mai mult pe cei doi. Evident, există tot felul de alte condiţii complementare,atât pentru un caz, cât şi pentru celălalt. Şi evident, per se, actul sexual nu este cel care ţine un cuplu, în final. Plecăm de la aceste ipoteze.

Ciudat este ca dl. M.D. care este catolic, a recunoscut ca acea perioada nu este in vederea practicarii "sexului infertil" cum invata biserica din care dumnealui face parte, ci este pregatira organismului femeii pentru o noua sarcina.

Ceea ce face metodele contraceptive propuse de biserica Romano-Catolica cam in acelasi plan de virtute cu masturbarea de exemplu.

[MihaiG]

În prealabil postat de AlinB

Ceea ce face metodele contraceptive propuse de biserica Romano-Catolica

Biserica Catolică nu propune nicio metodă contraceptivă. Dacă nu vi s-ar fi explicat în detaliu, aş considera-o o scăpare. Din păcate, nu e cazul. E doar rea-voinţă.

[AlinB]

În prealabil postat de MihaiG

Biserica Catolică nu propune nicio metodă contraceptivă. Dacă nu vi s-ar fi explicat în detaliu, aş considera-o o scăpare. Din păcate, nu e cazul. E doar rea-voinţă.

Stiu, nu ii spune direct "contraceptiva" pentru ca ar cade sub propria anatema.
Foloseste un cocktail de termeni si pseudo-silogisme prin care "evitarea sarcinii" capata dimensiuni legitime.

[andreicosmovici]

În prealabil postat de AlinB

Ciudat este ca dl. M.D. care este catolic, a recunoscut ca acea perioada nu este in vederea practicarii "sexului infertil" cum invata biserica din care dumnealui face parte, ci este pregatira organismului femeii pentru o noua sarcina.

Ceea ce face metodele contraceptive propuse de biserica Romano-Catolica cam in acelasi plan de virtute cu masturbarea de exemplu.

Chestiunea este mai nuanţată. În primul rând, iată un lucru ciudat: deşi ovulul a murit, corpul femeii continuă pregătirile ca şi când ar fi avut loc o fecundare a ovulului cu spermatozoidul. Dar acele pregătiri, deşi sunt identice cu cele care ar avea loc în cazul unei fecundări, sunt 100% infertile. Deci, în acelaşi timp, corpul femeii trăieşte două realităţi: ovulul nu mai există, dar corpul îşi continuă programul de pregătire pentru o eventuală sarcină. Dr. Rotzer spune că perioada de după moartea ovulului, până la apariţia unei noi menstruaţii, este singura 100% infertilă în cadrul unui ciclu feminin. Adică, dacă a avut loc o ovulaţie, în cadrul aceluiaşi ciclu nu mai poate să aibă loc încă o ovulaţie. Este exlus, iar în sprijinul acestei afirmaţii stau sute de mii de inregistrări ale femeilor care folosesc această metodă. Inclusiv noi,eu şi soţia mea.

Deci, intorcandu-ne la cele spuse de Dl. M. D., sa fim constienti de faptul ca, desi perioada de infertilitate 10%% se situeaza, paradoxal, peste o situatie de pregatire a corpului in vederea unei sarcini, ovulul nu mai exista, deci nici o sarcina nu mai poate sa intervina.
In opinia mea, abordarea Dlui M D este cauzala: daca corpul se pregateste de sarcina (desi ovulul a murit), atunci trebuie sa avem o sarcina. Cred ca atingem un punct sensibil, in care rolul preponderent il are raspunsul liber si responsabil al omului, si nu determinarea fizica. Nu cred ca deoarece corpul femeii se pregateste lunar de sarcina, eu trebuie sa am lunar o sarcina. Tot Dl. M D spunea ca exista porunca sfintirii zilei Domnului. Adica sa mergem la biserica duminica. Acolo lucrurile sunt clare, din pdvd al cifrelor. Dar cat priveste procreerea, ni s-a spus: inmultiti-va. Nu ni s-a spus de cate ori. Aici intervine generozitatea si posibilitatea fiecarui cuplu.

Eu tratez oarecum separat tema generozitatii unui cuplu in fata vietii, si tema metodelor naturale. Nu vad o legatura directa intre una si cealalta, adica sunt de parere ca nu exista o legatura directa intre utilizarea metodelor naturale si scaderea numarului de copii. Daca nu merge o metoda, omul scorneste altceva. Problema este de atitudine si intelegere interioara.

Mai departe, Alin, este delicat sa vorbim de "metodele contraceptive propuse de biserica Romano-Catolica". Eu am incercat sa fac o distinctie intre metode contraceptive si metode naturale, acestea din urma numite si de auto-observare. Spunea Dl M D ca poate fi contraceptiva si o metoda care nu face nimic dpdv fizic, ci doar la nivel intentional. Acest pericol a fost sesizat de BC in Humanae Vitae, si s-a amintit de motive serioase ("seriis causis") care trebuie sa existe atunci cand un cuplu alege sa traiasca intimitatea in perioada de infertilitate a femeii, in loc sa dea viata unui copil. Atata timp cat te rogi si ceri har să faci pe de-a-ntregul vointa lui Dumnezeu, si descoperi totusi ca luna asta, sau lunile acestea, situaţia din familie nu-ţi permite să dai viaţă unui copil, nu văd de ce trebuie să fie numite metodele naturale ca fiind contraceptive. Caracterul de contraceptiv al metodelor naturale incepe cand acestea sunt folosite ca metode de control al naşterilor. Chiar şi folosirea lor ca metode de control nu reprezinta un argument suficient pentru a le clasifica drept metode contraceptive. In timp ce, o pilula sau un prezervativ nu stiu sa faca altceva decat sa intervina in actul conjugal, separând unirea de procreere.