Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

[Fani71]

În prealabil postat de Mihailc

Poate că subiectul topicului de faţă ar trebui să se încheie cu o schiţă de concluzie cum este cea propusă de Eugen mai sus. Restul, să-mi fie iertată observaţia, nu mai are nicidecum valoare "sobornicească", nefiind altceva decât blocaje în propriul subiectivism unde de obicei se ascund datele concrete ale fiinţelor noastre reale, rănite probabil în timpul antrenamentelor în vederea adevăratei lupte duhovniceşti cu tot ce înseamnă fire căzută şi suportul acesteia din lumea nevăzută.

Dacă erosul îmbisericit este un limbaj prin care se exprimă iubirea, atunci şi asceza trebuie primită ca pe o componentă esenţială a acestui limbaj. Nu se poate una fără cealaltă în lumea acesta, şi-apoi cum va fi în prelungirea ei eshatologică 'om vedea. Deocamdată trebuie să învăţăm cum se face pace în şi între noi, în chiar miezul tensiunii continue dintre necesitate şi libertate, respectiv dintre tendinţele egocentrice (sau patimi, dacă vreţi) şi adevărata iubire altruistă (în sensul deplin al acestui cuvânt).

Nu ştiu ce rost mai are să căutăm în continuare machiaje teoretice tot mai sofisticate pentru a-i convinge pe alţii că neputinţa noastră de a ne depăşi condiţia este de fapt o mare virtute cu valoare universală. Dacă ne place să ne numim creştini, atunci trebuie să ne acceptăm condiţia de fiinţe angajate într-un proces indeterminat de creştere duhovnicească pe care Părinţii l-au numit theosis sau îndumnezeire. Asta înseamnă că, oricât de corect ne-am poziţiona în relaţia noastră cu Domnul, este întotdeauna loc de mult mai bine.

De acord in principiu. Dar nu ma simt vizata de critica ta.
Eu cred insa ca adevarata lupta duhovniceasca nu se da neaparat pe acest plan la oamenii casatoriti. Digur, asceza sexuala e buna pentru ei in anumite limite, dar se exagereaza atata cu ea ca ai impresia ca aici este miza principala.
Or care este miza? Sa ne luptam cu patimile in general. Patima sexuala este tinuta in frau prin casatorie. Nu exacerbata. In orice cuplu normal. Daca mai ai si copii, apoi ia sa vedeti voi cum actioneaza copiii ca anticonceptional si mijloc ascetic. Am impresia ca cei necasatoruiti isi inchipuie casatoria ca un fel de ocazie continua de a sari in pat. S-ar putea ca ei sa se insele si sa proiecteze dorintele lor (firesti, dar exacerbate de lipsa). Zic ca s-ar putea. (Si nu ma refer la nimeni de aici, vorbesc in general.)

Si cu asta va las deocamdata.. de maine nu mai scriu. Daca oi mai avea ceva de zis poate diseara. Dupa asta, fac abstinenta de forum o vreme.