Mantuirea - numai la ortodocsi?!

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de catalin2

Raspunzand pe scurt la intrebarile din mesaj, bineinteles ca unii ortodocsi nu se mantuiesc,

Eu cred ca raspunsul este altul: "Bineinteles cei mai multi dintre ortodocsi nu se mantuiesc!" Si mai ales, "unii" dintre aceia care se trufesc in "ortodoxia" inteleasa de ei, lovesc in stanga si in dreapta si isi fac iluzii despre propria lor osteneala, ca si cum ar fi foarte pe placul lui Dumnezeu. Chiar ieri citeam in evanghelia dupa Luca, cap. 7, despre pericolul acestei inselari:

36. Unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce cu el. Şi intrând în casa fariseului, a şezut la masă.
37. Şi iată era în cetate o femeie păcătoasă şi, aflând că şade la masă, în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir.
38. Şi, stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând, a început să ude cu lacrimi picioarele Lui, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir.
39. Şi văzând, fariseul, care-L chemase, a zis în sine: Acesta, de-ar fi prooroc, ar şti cine e şi ce fel e femeia care se atinge de El, că este păcătoasă.
40. Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Simone, am să-ţi spun ceva. Învăţătorule, spune, zise el.
41. Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci.
42. Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult?
43. Simon, răspunzând, a zis: Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a zis: Drept ai judecat.
44. Şi întorcându-se către femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele şi le-a şters cu părul ei.
45. Sărutare nu Mi-ai dat; ea însă de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele.
46. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele.
47. De aceea îţi zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puţin, puţin iubeşte.

Vezi tu, se intampla sa dorim de tineri sa alegem Calea lui Dumnezeu si chiar o alegem, dar vrajmasului nu-i prea surade ideea, si "te lucreaza" cum stie el mai bine. Dar tu nu-ti dai seama, fie din cauza respectului pe care-l ai in jur si care te incredinteaza ca esti placut tot la fel si in fata lui Dumnezeu, fie fiindca te autoanalizezi si nu prea ai ce sa-ti ierti, deci nici motive prea mari de smerenie n-ai cum sa ai! Si asa, putin cate putin, cazi in inselare si in slava desarta, fiind in mod paradoxal, mult mai putin iubit de Dumnezeu, decat este iubit un fost pacatos caruia i-a venit mintea la cap, iar cand a descoperit harul lui Dumnezeu, i se pare ca el de fapt era ultimul om care merita atata mila. Am observat si pe acest forum (Cristiboss, iarta-ma, dar nu la tine fac aluzie si chiar nu ai de ce sa te simti vizat, fiindca tu il iubesti si pe Dumnezeu si pe vrajmas, dar esti cam iute la manie..., ca si mine de multe ori), persoane care se indreptatesc peste masura pe sine, poate pe buna dreptate, dar nu l-ar ierta pe pacatos nici de-ar sta in cap. Ar fi in stare sa-i aminteasca pana la mormant pacatele tineretii lui, prostia lui, lipsa lui de credinta (parelnica, fiindca habar nu are cata credinta reala este intr-un suflet constient de pacatele sale). Parca ar fi Iona care era in stare sa se ia de Dumnezeu fiindca vrea sa le mai dea o sansa dusmanilor lui de moarte, ninivenii, si este chiar foarte dezamagit cand constata ca Dumnezeu i-a crutat si nu-i pasa lui ca de fapt ei se pocaisera si se caisera pentru faptele lor!
MANTUIREA!!! Nu priviti peste gard, fratilor, ca nu aveti ce vedea decat decorul pe care-l meritam. Priviti in adancul sufletului si ganditi-va daca sunteti in stare sa-l iubiti pe cel care v-a blestemat casa, v-a luat gaina din batatura, v-a taiat din salariu, v-a mintit ca va sprijina nu stiu unde, v-a inselat cu vorbe dulci pana si-a vazut sacii in car, sau v-a ocarat si v-a facut de tot rasul in fata lumii! Daca nu suntem in stare sa iubim astfel de oameni si sa ne rugam pentru ei, mantuirea noastra cea ortodoxa este clar pusa sub semnul indoielii! Cand NU STII, fiindca apartii altui neam, nici nu ti se cere asa ceva, si vei fi judecat de capetenia neamului tau, dupa legile poporului tau. Dar cand stii si faci altfel, nu prea stiu ce scuze vei invoca la judecata de pe urma si cine va tine cont de ele?

[catalin2]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Eu cred ca raspunsul este altul: "Bineinteles cei mai multi dintre ortodocsi nu se mantuiesc!" Si mai ales, "unii" dintre aceia care se trufesc in "ortodoxia" inteleasa de ei, lovesc in stanga si in dreapta si isi fac iluzii despre propria lor osteneala, ca si cum ar fi foarte pe placul lui Dumnezeu. Chiar ieri citeam in evanghelia dupa Luca, cap. 7, despre pericolul acestei inselari:

Eu am scris doar ca e o intelegere venita din afara ortodoxiei, daca vrei o poti cerceta, eu nu vreau sa iti impun nimic, spun doar care e intelegerea ortodoxa. Sper ca nu te-ai suparat prima data, si nu o sa te superi nici acum. Si o parte din ce mi-ai raspuns tine tot de conceptia acesta preluata din modernism, pe care am mai intalnit-o la cateva persoane pe forum. Adica faptul ca cei ce nu au aceasta gandire sunt ca fariseii, sunt inselati de mandrie si sunt si rai, pentru ca daca nu accepta invatatura altora inseamna ca ii urasc pe cei din alte culte/religii.
Nu este asa, dreapta credinta nu tine de mandrie si judecarea aproapelui. Niciun sfant nu era mandru sau rau si multi au fost martiri pentru marturisirea credintei. Noi in Ardeal tinem o sarbatoare a sfintilor transilvaneni care au marturisit ortodoxia. E sarbatoare cu rosu, din cate inteleg in alte regiuni nu e cu rosu, romanii de aici au marturisit dreapta credinta in conditii vitrege, fiind fortati de catolici, apoi de calvini si iar de catolici prin uniatie. In zona Brasovului si Sibiului oamenii nu prea au acceptat uniatia, au facut sacrificii pentru dreapta credinta. Noi trebuie sa urmam invatatura Bisericii si a sfintilor, nu a pastorilor care au strecurat aceste idei moderniste.

[acvilla77]

Te mantuiesti doar Ortodox,nu sa apartii religiei Ortodoxe.

[Cornel Urs]

În prealabil postat de acvilla77

Te mantuiesti doar Ortodox,nu sa apartii religiei Ortodoxe.

frumos spus !

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de catalin2

Sper ca nu te-ai suparat prima data, si nu o sa te superi nici acum.

Ti se pare ca sunt un... "suparacios"? Apreciez ce scrii, ca si pozitia ta, dar nu ai absolut nici un motiv sa te simti vizat.
Dreapta credinta a sfintilor, este una, iar afisarea unei ostilitati gratuite, sub umbrela "dreptei credinte", mai ales fata de un frate ortodox, este cu totul alta poveste. Despre asta vorbeam! Mantuirea nu se face cu forta, pentru cel caruia inca nu i-a fost oranduit sa se intelepteasca, iar cel ce nu are dragoste fata de cel ratacit, ci il povatuieste cu scarba si aroganta, sfaturile lui nu ajung la inima pacatosului, iar acele "povete" NU vin din... partea dreapta!...

[catalin2]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Ti se pare ca sunt un... "suparacios"? Apreciez ce scrii, ca si pozitia ta, dar nu ai absolut nici un motiv sa te simti vizat.
Dreapta credinta a sfintilor, este una, iar afisarea unei ostilitati gratuite, sub umbrela "dreptei credinte", mai ales fata de un frate ortodox, este cu totul alta poveste. Despre asta vorbeam! Mantuirea nu se face cu forta, pentru cel caruia inca nu i-a fost oranduit sa se intelepteasca, iar cel ce nu are dragoste fata de cel ratacit, ci il povatuieste cu scarba si aroganta, sfaturile lui nu ajung la inima pacatosului, iar acele "povete" NU vin din... partea dreapta!...

E adevarat ce spui, acum te rog sa te uiti la mesajul meu si sa imi spui daca gasesti asa ceva in el. Nici macar nu povatuiesc, ci expun doar ce spun sfintii sau Biserica atunci cand se expune o invatatura care e diferita. Si cel ce spune altceva se simte atacat si incepe sa atace si judece. Cu tine nu prea am avut ocazia sa discut (dar am citit din mesajele tale), nu stiu daca ai urmarit discutiile pana acum. Intotdeauna am fost atacat din aceasta cauza, doar pentru ca spuneam punctul de vedere ortodox si erau persoane care nu acceptau asta. Cand un penticostal, cand un catolic, sau un stilist. Apoi si ortodocsi, fara sa fac nimic in plus, doar ca am expus invatatura privind singura Biserica. Uite si Cezar, eu nu am nimic cu el, el ma ataca din aceasta cauza, ca nu accept ce crede el.
Invatatura adevarata nu e invaziva, nu cauta sa se impuna cu forta, dar cea gresita da, daca nu accepti gandirea ecumenista esti judecat de cei ce o au, ca ai ceva, ca esti rau, ca esti, mandru, ca ii judeci. Nu e vorba de a te simti, asta e din modul acesta de gandire, daca spui ceva despre invatatura dreapta inseaman ca ii urasti pe cei din alte culte, pe alti oameni. Asa e gandirea aceasta, degeaba sunt discutii la suprafata despre multe lucruri, daca baza este formata din aceasta gandire venita din modernism. Si bineinteles ca cel ce o are nu stie ca e gresita, pentru ca nimeni nu spune ca e gresit ce crede, chiar daca e martor sau hindus, fiecare crede ca e bine ce crede.
Acum spune si tu cum trebuie procedat, sa nu scrii nimic, sa tii ascuns doar ca se supara cineva? Nu de aceea e un forum ortodox? Mesajul e si pentru Iustin.

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de catalin2

Intotdeauna am fost atacat, doar pentru ca spuneam punctul de vedere ortodox si erau persoane care nu acceptau asta. Cand un penticostal, cand un catolic, sau un stilist. Apoi si ortodocsi, fara sa fac nimic in plus, doar ca am expus invatatura privind singura Biserica.
Invatatura adevarata nu e invaziva, nu cauta sa se impuna cu forta, dar cea gresita da, daca nu accepti gandirea ecumenista esti judecat de cei ce o au, ca ai ceva, ca esti rau, ca esti mandru, ca ii judeci. Nu e vorba de a te simti, asta e din modul acesta de gandire, daca spui ceva despre invatatura dreapta inseaman ca ii urasti pe cei din alte culte, pe alti oameni. Asa e gandirea aceasta, degeaba sunt discutii la suprafata despre multe lucruri, daca baza este formata din aceasta gandire venita din modernism. Si bineinteles ca cel ce o are nu stie ca e gresita, pentru ca nimeni nu spune ca e gresit ce crede, chiar daca e martor sau hindus, fiecare crede ca e bine ce crede.
Acum spune si tu cum trebuie procedat, sa nu scrii nimic, sa tii ascuns doar ca se supara cineva?

Acum, dupa parerea mea, raspunsul este pe undeva la mijloc. In sensul ca, nici ceea ce credem noi ca e bine, nu inseamna neaparat ca este atat de bine pe cat credem noi. Viata e plina de "nuante". Si un "buna ziua" daca-l spui sau primesti, conteaza tonul, fiindca el reflecta oglinda sufletului. Eu nu cunosc conflictele de care vorbesti tu, iar ceea ce sustin acum este pura teorie. Concret, fiecare are propriile pareri in relatia cu Dumnezeu, iar ele nu s-au format peste noapte (vorbesc la acele persoane care au reusit sa-L cunoasca pe Dumnezeu zi de zi timp de ani multi), ci vin odata cu experienta. Ei, in baza acestor pareri, fiecare se vede indreptatit sa aiba o anumita pozitie.
Eu nu spun ca tu nu ai dreptate, ci doar ca, probabil, uneori te precipiti in a pune la dispozitie o invatatura a unui Sfant Parinte, dupa cum ti se pare tie exemplu mai elocvent, cand poate ai fi putut afla la un alt Sfant Parinte o pozitie care sa vina intr-o usoara contradictie cu cealalta varianta, desi au fost sfinti amandoi. Dar, dincolo de "cautarea" mireanului mai mult sau mai putin experimentat, a citatelor din Sfintii Parinti, eu cred ca in primul rand trebuie sa stam stramb si sa judecam drept si nu invers: carui gand ne supunem? Cata pace este in sufletul nostru? Cata dragoste? Sau cata... tulburare? Nu vorbesc de ura, ci de tulburare. Cine spune ca, tulburat fiind, "cautarea" ta, mai este sub ocrotirea Duhului Sfant? Cata pace aduce exemplu oferit de tine? Este convingator, sau a provocat polemici pe care tu, intr-un moment de liniste si pace, le-ai fi putut evita? (Repet, vorbesc ipotetic, nu am nimic concret la care sa ma refer!)
In acest sens, spuneam zilele trecute de Parintele Calistrat Chifan, renumit pentru canoanele grele pe care le da, ca nu putea sa dea un canon greu unei femei care nu se spovedise zeci de ani si nici nu mersese la biserica, dar traise in lumea ei cu frica de Dumnezeu. Sau de Parintele Arsenie Papacioc, sa dea dezlegare imediata la impartasanie unui om care nu se impartasise de ani multi si care nu tinuse post nici in ajunul acelei zile. Aparent, aceste exemple, rupte din context, contrazic toate invataturile Sfintilor Parinti, doar ca unde Harul lui Dumnezeu vegheaza, intervine "exceptia" care confirma regula. Acum spune tu, daca Dumnezeu oranduieste si exceptii, de ce tinem noi mortis sa ne substituim legilor Lui, cu atat mai mult cu cat NU SUNTEM INDRITUITI?!? Eu cred ca cel mai firesc sfat pe care-l putem da in momente delicate care ne depasesc, este acela de a merge la duhovnic, iar asta s-o facem cu toata dragostea, astfel incat Dumnezeu Insusi il va indruma catre cel de care are nevoie si nu la altul care sa-l indeparteze mai rau de Biserica!

[catalin2]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Eu nu spun ca tu nu ai dreptate, ci doar ca, probabil, uneori te precipiti in a pune la dispozitie o invatatura a unui Sfant Parinte, dupa cum ti se pare tie exemplu mai elocvent, cand poate ai fi putut afla la un alt Sfant Parinte o pozitie care sa vina intr-o usoara contradictie cu cealalta varianta, desi au fost sfinti amandoi. Dar, dincolo de "cautarea" mireanului mai mult sau mai putin experimentat, a citatelor din Sfintii Parinti, eu cred ca in primul rand trebuie sa stam stramb si sa judecam drept si nu invers: carui gand ne supunem? Cata pace aduce exemplu oferit de tine? Este convingator, sau a provocat polemici pe care tu, intr-un moment de liniste si pace, le-ai fi putut evita? (Repet, vorbesc ipotetic, nu am nimic concret la care sa ma refer!)

Din fericire asta spun toti sfintii, pentru ca asta e invatatura ortodoxa, o gasim si in catehism. Cineva care are putine cunostinte poate crede ca un sfant spune ceva, altul altceva. Dar nu este asa, ca dovada poti cauta pe net un sfant cu conceptii ecumeniste, daca exista. Asta si subliniam de multe ori, aceasta invatatura nu exista in ortodoxie, de aceea cei ce o sustin nu dau si citate, pentru ca nu au de unde, doar interpretari proprii din Sfanta Scriptura.
Despre pace, adevarul nu e relativ si e exclusivist, exclude neadevarul. Din moment ce cineva propovaduieste ceva neaevarat e bine cel putin ca sa se stie si care e adevarul, daca nu pentru acea persoana, cel putin pentru cei ce il asculta. Cum ar fi de exemplu sa vina patru martori sa isi propovaduiasca invatatura incercand sa faca si prozelitism si ortodocsii sa taca, ca sa fie pace. E o greseala.

În prealabil postat de Mosh-Neagu

In acest sens, spuneam zilele trecute de Parintele Calistrat Chifan, renumit pentru canoanele grele pe care le da, ca nu putea sa dea un canon greu unei femei care nu se spovedise zeci de ani si nici nu mersese la biserica, dar traise in lumea ei cu frica de Dumnezeu. Sau de Parintele Arsenie Papacioc, sa dea dezlegare imediata la impartasanie unui om care nu se impartasise de ani multi si care nu tinuse post nici in ajunul acelei zile. Aparent, aceste exemple, rupte din context, contrazic toate invataturile Sfintilor Parinti, doar ca unde Harul lui Dumnezeu vegheaza, intervine "exceptia" care confirma regula.

Am raspuns la pasajele acestea, nu contrazice ceva, sunt perfect firesti. In primul rand toate aceset persoane erau ortodoxe, avand Sfantul Botez si harul de la Mirungere. Acesta nu se sterge niciodata. In cazul barbatului care avea o sotie neoprotestanta, parintele l-a considerat ca un marturisitor al ortodoxiei. Eu cand m-am spovedit prima data parintele m-a si impartasit, deci nu e ceva nefiresc sa se procedeze asa.

[iustin10]

În prealabil postat de catalin2

Si o parte din ce mi-ai raspuns tine tot de conceptia acesta preluata din modernism, pe care am mai intalnit-o la cateva persoane pe forum. Adica faptul ca cei ce nu au aceasta gandire sunt ca fariseii, sunt inselati de mandrie si sunt si rai, pentru ca daca nu accepta invatatura altora inseamna ca ii urasc pe cei din alte culte/religii.
.

Oare tine de modernism ceea ce Domnul a lasat,sa nu judecam pe altii si sa ne judecam pe noi mai bine ? E bine,inseamna ca Domnul este mereu modern.
Nu trebuie sa accepti invatatura celor din alte culte /religii ,si nu e nici un ortodox care sa o accepte . Tu crezi ca exista macar un singur ortodox aici pe forum,care sa accepte macar o singura idee de a sectarilor? Una singura?
Vezi cum te ai grabit sa judeci...pentru ca Dumenzeu stie doar ce e in sufletul fiecaruia.
Deci toti avem aceiasi respingere fata de invatatura lor.
E vorba doar de pericolul mandriei , al judecarii aproapelui.Adica atitudinea de respingere sa nu devina cheia de bolta a credintei noastre,ci sa intervina la momentul potrivit,cand ceva trebuie respins.
Nu a zis nimeni ca urasti pe altii din alte culte.Nu.Tu judeci pe ortodocsi chiar , ca nu ar fi la fel de vigilenti ca tine ,si deci,implicit,nici la fel de ortodocsi.
Chiar de ar fi niste ortodocsi mai mici si mai rataciti,totusi,numai Dumnezeu poate judeca asta !
Vorbesc de ortodocsi,pentru ca eu nu sunt decat un biet pacatos,chiar daca cred in ortodoxie , si nicidecum in invatatura sectara .

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de iustin10

Oare tine de modernism ceea ce Domnul a lasat,sa nu judecam pe altii si sa ne judecam pe noi mai bine ? E bine,inseamna ca Domnul este mereu modern.
Nu trebuie sa accepti invatatura celor din alte culte /religii ,si nu e nici un ortodox care sa o accepte . Tu crezi ca exista macar un singur ortodox aici pe forum,care sa accepte macar o singura idee de a sectarilor? Una singura?
Vezi cum te ai grabit sa judeci...pentru ca Dumenzeu stie doar ce e in sufletul fiecaruia.
Deci toti avem aceiasi respingere fata de invatatura lor.
E vorba doar de pericolul mandriei , al judecarii aproapelui.Adica atitudinea de respingere sa nu devina cheia de bolta a credintei noastre,ci sa intervina la momentul potrivit,cand ceva trebuie respins.
Nu a zis nimeni ca urasti pe altii din alte culte.Nu.Tu judeci pe ortodocsi chiar , ca nu ar fi la fel de vigilenti ca tine ,si deci,implicit,nici la fel de ortodocsi.
Chiar de ar fi niste ortodocsi mai mici si mai rataciti,totusi,numai Dumnezeu poate judeca asta !
Vorbesc de ortodocsi,pentru ca eu nu sunt decat un biet pacatos,chiar daca cred in ortodoxie , si nicidecum in invatatura sectara .

Desi apreciez multe dintre mesajele acestui forum, rareori indraznesc sa o si arat. Iar asta fiindca am observat ca si mie, daca cineva imi aduce o apreciere oarecare, ma simt stanjenit pe de o parte, iar pe de alta, acea bucurie de moment ma sperie si ma atentioneaza ca nu laudele oamenilor ma ridica, ci o critica reala, care sa ma aduca cu picioarele pe pamant! Aici nu vreau sa aduc sminteala, dar simt ca mesajul are ceva ce foarte rar gasim la altele: smerenia cea binecuvantata. Dupa ea ar trebui sa alergam cu totii, iar daca o gasim, sa n-o mai lasam sa plece de la noi in veci!
Ieri am rasfoit topicul "Ce carti v-au placut/marcat?" si am dat intr-o doara "clic" pe Nebunul Ieromonahului Sabatie Bastovoi... Va marturisesc ca nici nu stiu cand am ajuns la jumatatea cartii, si imi parea rau ca trebuie sa ma intrerup pentru alte treburi care nu puteau fi amanate. Dar oricum, abia astept s-o termin. Eu cred ca nu e crestin ortodox care sa nu incerce sa citeasca din cand in cand astfel de scrieri care sa lase in suflet Lumina cugetului curat. Cititi-o fratilor. Oricum, fiecare "pierde vremea" intr-un fel sau altul. Luati-va din timpul privitului la televizor, sau statului pe threaduri unde in afara de polemici si slava desarta nu prea mai gasiti, si oferiti-i "Nebunului Simeon" sansa sa va coboare in suflet. Nu aveti ce pierde, dar aveti sansa unei mangaieri pe crestet, din partea lui Dumnezeu!