O posibila contradictie intre notiunile de Rai si Iad

[catalin2]

În prealabil postat de nutucutu

De nenumarate ori, pe acest forum, s-au dat citate din Sfanta Scriptura cu privire la faptul ca marturia despre noi insine nu e valabila. Daca dumneavoastra v-ati ghida dupa Domnul Isus ati face faptlele Lui. Este valabil si pentru mine si pentru oricine. Acuma insa, eu as avea scuza ca fiind catolica, inselata de papa si de cel rau, nu-L am pe Duhul Sfant. Dar dumneavoastra ce scuza aveti?

Nu spun ca eu as face asa, dar dvs. de unde stiti? Nici daca am cunoaste pe cineva nu stim exact, doar Domnul stie ce e in inima acelui om. Desigur, mai e o posibilitate, sa fi ajuns cineva la gradul de sfintenie la care sa primesca darul inaintevederii si sa vada ce face un om. Altfel e doar judecata.

În prealabil postat de nutucutu

Nu e nici o invatatura. Sunt fragmente din Sfanta Scriptura:

Iar noi trebuie sa citim talcuirea acestui pasaj data de sfinti, altfel si protestantii interpreteaza fiecare pasaj cum doresc. Desi daca o luam literal nu e exclus ca sa fie cel putin un ortodox in fiecare neam.

În prealabil postat de nutucutu

Domnule, de ce imi puneti in gura cuvinte pe care nu le-am spus? N-am nici o treaba cu "ramificarea Duhului Sfant" despre care vorbiti aici. Nu stiu care e definitia "Bisericii" pentru dumneavoastra; din cate stiu eu, musulmanii, neavand intemeiata credinta pe Sfanta Treime, nu pot fi considerati ca fiind o Biserica.

Nu ati scris dvs. despre ramificare, eu am scris pentur ca v-am dat explicatia la ce ati scris dvs.: "2. Duhul Sfant e sursa vietii. Bisericile care il au pe Duhul Sfant sunt vii si cresc." Nu reiesie de aici ca spuneti ca in mai multe culte este Duhul Sfant (harul)?

În prealabil postat de nutucutu

Acei "unii ortodocsi"-eu nu am auzit despre ei. Ortodocsi contemporani care sa fi facut faptele facute de DOmnul nostru nu cunosc.

Nu cunoastem pana nu aflam, asadar nu e timpul pierdut, exista multe articole despre sfintii ortodocsi, chiar si pe net. Nu cred ca nu ati auzit de exemplu de sfantul Nectarie, sau chiar parintele Paisie Aghioratul.

În prealabil postat de nutucutu

Referitor la lumina de la Ierusalim: nu ma bag in lucruri pe care nu le cunosc. Logic insa, as putea spune ca faptele facute de Domnul nostru au fost vindecarei trupesti si spirituale. NU stiu ce vindecari se fac la Ierusalim, n-am auzit de nici una. Pentru mine Lumina de la Ierusalim nu e o dovada ca Biserica Ortodoxa ar fi unica mantuitoare, cum sustineti.

Minunile nu se refera numai la vindecari, nici nu e bine sa ne ghidam doar dupa vindecari. Pentru ca si vindecarile pot fi si de la vrajmasul, ba chiar sunt cele mai comune minuni in religiile pagane. Si eu am facut un curs de Reiki, toti cei de acolo erau vindecatori. Va asigur ca nu eram sfant, nici macar prea credincos atunci. La penticostali exista doua minuni, vorbirea in limbi si vindecarile.

[catalin2]

Am gasit acum raspunsul exact la intrebarea pusa in topic. Sfantul Siluan Athonitul relateaza povestea unui calugar care avea exact aceeasi intrebare: cum va fi fericit daca apropiatii sai nu vor ajunge in Rai? http://sfantulioancelnou.trei.ro/car...smereniei1.htm

"Un frate sub ascultare de la noi, de la Athos, din mănăstirea rusească Sfântul Panteleimon, obişnuia să se roage neîncetat lui Dumnezeu să-i dea iertarea păcatelor lui. A început să cugete la împărăţia cerurilor şi gândea: „Dacă-L voi ruga pe Dumnezeu din inimă să-mi ierte păcatele, mă voi mântui poate, dar dacă în rai nu voi afla părinţii şi rudele mele, mă voi mâhni pentru ei, fiindcă îi iubesc. Ce fel de rai va fi însă pentru mine acesta, dacă acolo mă voi întrista pentru rudeniile mele ce se vor duce poate în iad?”
Acest frate păcătos gândea despre împărăţia cerurilor: „Aşa cum pe pământ nici un praznic nu este vesel dacă nu sunt de faţă rudele şi cei apropiaţi, tot aşa şi în rai voi fi întristat dacă nu voi vedea acolo rudeniile pe care le iubesc”.
Aşa a gândit el timp de aproape şase luni. Şi într-o zi, în timpul vecerniei, fratele şi-a ridicat privirea asupra icoanei Mântuitorului şi a făcut această scurtă rugăciune de cinci cuvinte: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine păcătosul” — şi vede icoana facându-se Mântuitorul viu, şi sufletul şi trupul fratelui s-au umplut de o dulceaţă negrăită, şi sufletul lui a cunoscut prin Duhul Sfânt pe Domnul nostru Iisus Hristos şi a înţeles că Domnul e milostiv, frumos şi negrăit de blând şi sufletul a înţeles că iubirea lui Dumnezeu face ca omul să nu-şi mai poată aduce aminte de nimeni, şi din acea clipă sufletul lui arde de iubire pentru Domnul."

[Carmol]

@Catalin2
"A înţeles că Domnul e milostiv, frumos şi negrăit de blând şi sufletul a înţeles că iubirea lui Dumnezeu face ca omul să nu-şi mai poată aduce aminte de nimeni, şi din acea clipă sufletul lui arde de iubire pentru Domnul."

Interesant. Si ce mai face pilula asta rosie numita "iubire pentru Domnul"?
Ce mai uiti inafara de toti oamenii cu care ai interactionat?
Uiti si de tine? Lucruri pe care le-ai facut? Poate cu oamenii aia pe care i-ai uitat?

Mai esti TU acela care este in Rai si se bucura de drogul/analgezicul acesta suprem?
Sau este doar o parte din tine care nu stie ce ai fost si ce ai facut fiind cenzurata divin pentru protejarea firavei fericiri de care se bucura?
In alte cuvinte: Va disparea identitatea mea, ceea ce am trudit sa cladesc in viata muritoare, pentru a fi posibil in prima instanta sa ma bucur de cea de apoi?

Cei din Iad uita si ei de tine?

Suntem toti destinati acestei sorti de exaltare sau damnare eterna? Fara facultati mintale, fara scop personal, doar unelte fericite, insa unelte pentru un Dumnezeu nesatul de venerare? Este o eternitate care merita existenta?

Nu vreau sa va jignesc. Sunt intrebari legitime la care as vrea un raspuns concret.

Multumesc.

[AlinB]

N-ar trebui sa fie asa de dificil.
Daca ai fost macar o data teribil de indragostit in viata, ar trebui sa pricepi.

[Carmol]

În prealabil postat de AlinB

N-ar trebui sa fie asa de dificil.
Daca ai fost macar o data teribil de indragostit in viata, ar trebui sa pricepi.

Tu poti postula ca dragostea iti sterge cumva memoria?
Sau ca te poate modifica in asa maniera cat sa nu mai poti rationa o perioada nedeterminata de timp?
Cred ca tu nu stii ce este sau cum se manifesta dragostea.

Daca aceasta dragoste supranaturala are intradevar aceste proprietati si iti rapeste simturile si mintea este un sentiment care nu merita "trait".
Si ca sa fac o analogie: Este o coma vegetativa in care simti fericirea maxima cu pretul facultatilor mintale.

Daca facultatile mintale se pastreaza revenim la topicul acestui thread.

Multumesc.

[AlinB]

Bun, n-ai priceput nimic din primul exemplu.

Sau sa o luam altfel: ai trecut printr-un divort, fara sa fie vina ta.

La un moment dat ai sa accepti ca indiferent cat timp ai petrecut cu persoana respectiva, viata ta merge inainte, intr-o alta directie, una mult mai buna.

Nu cred ca ai sa fii consumat in noua ta viata despre esecul celeilalte relatii.

Desigur, poti manifesta compasiune fata de limitele celuilalt, mai ales daca a facut o alegere care pana la urma a inteles ca este extrem de proasta, dar asta sigur nu o sa te consume in noua ta relatie.

[Carmol]

În prealabil postat de AlinB

Bun, n-ai priceput nimic din primul exemplu.

Sau sa o luam altfel: ai trecut printr-un divort, fara sa fie vina ta.

La un moment dat ai sa accepti ca indiferent cat timp ai petrecut cu persoana respectiva, viata ta merge inainte, intr-o alta directie, una mult mai buna.

Nu cred ca ai sa fii consumat in noua ta viata despre esecul celeilalte relatii.

Desigur, poti manifesta compasiune fata de limitele celuilalt, mai ales daca a facut o alegere care pana la urma a inteles ca este extrem de proasta, dar asta sigur nu o sa te consume in noua ta relatie.

Ai reusit sa formulezi o idee coerenta. Te felicit si iti ofer toata stima!
__________________________________________________ ________
Permite-mi sa enunt un contraargument:

Faptul ca au divorat inseamna ca nu mai sunt legati ca si soti insa amandoi raman legati ca si fiinte umane ("aproapele" - cum ii ziceti voi, fata de care avem obligatii morale - sa il iubesti in principiu).
Faptul ca ati fost "divortati" divin (unul in Rai si unul in Iad) probabil pe buna dreptate, dizolva legatura dintre voi ca si fiinte umane (ca si "aproapele")?
Te absolva de obligatia morala de a-ti iubi aproapele? Iti ofera "privilegiul" de a fi indiferent suferintei lui?

Poate ca nici nu il iubesti pe aproapele acela din flacari.
Ti se pare doar putin exagerat ca sufera o pedeapsa infinita pentru o crima finita.
__________________________________________________ ____________
Nu inteleg cum puteti accepta acest concept de justitie.

Multumesc.

[catalin2]

În prealabil postat de Carmol

Interesant. Si ce mai face pilula asta rosie numita "iubire pentru Domnul"?
Ce mai uiti inafara de toti oamenii cu care ai interactionat?
Uiti si de tine? Lucruri pe care le-ai facut? Poate cu oamenii aia pe care i-ai uitat?
Suntem toti destinati acestei sorti de exaltare sau damnare eterna? Fara facultati mintale, fara scop personal, doar unelte fericite, insa unelte pentru un Dumnezeu nesatul de venerare? Este o eternitate care merita existenta?

Nu a zis nimeni ca nu mai au ratiune. Si in cazul oamenilor obisnuiti, daca au un necaz pe la 25 de ani nu se dau cu capul de pereti pana la 65 de ani, le mai trece in timp. Cu atat mai mult in aceste cazuri. Si pe pamant, intr-o stare de fericire omul uita toate necazurile si greutatile, are o stare de beatitudine. Acum te poti gandi ca acea stare din Rai e de cateva ori ai intensa si, cel mai important, e neintrerupta, constanta. Nu sunt perioade de fericire alternate cu unele mai putin bune.