Eutanasia - un drept, sau o crima + sinucidere?

[laurastifter]

În prealabil postat de laurastifter

[COLOR=#000066]Eutanasia umană, la un pas de aprobare în Franţa[/COLOR]

[COLOR=#ff0000]Consiliul Naţional al Ordinului Medicilor din Franţa va examina, pentru prima dată, propunerea de a permite printr-un colegiu medical, “sedarea terminală” pentru pacienţii muribunzi, care au înaintat “cereri persistente, lucide şi repetate” în acest scop, relatează AFP, citată de Mediafax. [/COLOR]
[COLOR=#ff0000]Afirmând că este vorba de “o datorie de umanitate”, [/COLOR]Ordinul doreşte ca aceste cazuri de “moarte asistată” medicalizată să fie rezervate “situaţiilor excepţionale”, cum ar fi “agoniile îndelungate” sau durerile “incontrolabile”, pentru care legile actuale nu oferă răspunsuri.
“La cererile persistente, lucide şi repetate ale unei persoane care suferă de o boală incurabilă, nu poate fi operată şi i se aplică tratament paliativ, ar trebui să fie luată o decizie medicală legitimă în cazul situaţiilor clinice excepţionale, cu condiţia ca acestea să fie identificate ca atare, nu doar de un singur medic, ci şi de o echipă”, potrivit unui comunicat al Ordinului.
În descrierea morţii asistate, Ordinul invocă o “datorie de umanitate”, fără a utiliza în mod direct termenul de eutanasiere.
Legea Leonetti din 2005, încă puţin cunoscută, “răspunde mai multor situaţii privind sfârşitul vieţii”, informează documentul intitulat “Sfârşitul vieţii, «moarte asistată» “, emis de către Ordin.
Această lege “autorizează folosirea unor tratamente în doze eficiente pentru ameliorarea durerilor pacientului, cu acordul său, în timp ce aceste doze ar fi putea să îi scurteze restul vieţii“, aminteşte Ordinul.“Totuşi, legea poate să nu ofere nici o soluţie pentru unele cazuri de agonie îndelungată sau pentru dureri psihice şi/sau fizice care, în pofida tratamentelor, rămân incontrolabile”, notează documentul.
Deşi aceste cazuri sunt “rare, (ele) nu ar trebui să rămână fără răspuns” adaugă Ordinul, recunoscând existenţa unor “situaţii excepţionale care nu sunt luate în considerare” de legea actuală.”Din respect faţă de demnitatea umană şi pentru a îndeplini o datorie de umanitate, ar putea fi permisă o sedare adaptată, profundă şi terminală, permisă de un colegiu prestabilit”, declară Ordinul.

Ştirea de mai sus m-a determinat să iniţiez topic-ul.
Dacă observaţi, exact ca în romanele orweliene, sensul anumitor termeni este schimbat, chiar inversat.
Vă amintiţi, de exemplu, sloganurile regimului totalitar din romanul "1984"? Erau aşa: "războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranţa este putere".
Exact la fel se-ntâmplă şi în articolul de mai sus, astfel încât expresii precum "datorie de umanitate", "demnitate umană" etc ajung să desemneze... sinuciderea asistată - sintagmă care este evitată în mod constant.
În loc de "eutanasie" se foloseşte termenul "sedare", cu scopul evident de a nu impacienta.
Apoi, documentul cuprinde o mulţime de contradicţii, dacă-l analizăm cu atenţie. De exemplu, se spune că vor fi "sedaţi" definitiv doar pacienţii care au solicitat aceasta în mod "lucid"; în acelaşi paragraf, se menţionează faptul că această practică ar trebui acceptată pentru cei muribunzi sau care suferă o agonie îndelungată.
Îmi pun întrebarea: dacă sunt muribunzi, cum pot solicita ceva în mod lucid?...
Mai sunt şi alte contradicţii aberante în documentul acelor "medici" francezi, dar, din păcate, am prea puţin timp la dispoziţie pentru a le menţiona.
În orice caz, dacă s-ar legaliza eutanasia în Franţa, cred că cel mai grav risc ar fi acela de a fi ucişi pacienţi împotriva voinţei lor (aşa cum s-a întâmplat în Olanda), sub pretextul că ei ar fi solicitat aceasta.

Dumnezeu să fie cu noi şi să ne păzească!

[ioanna]

Nu cred ca chinul sau durerea il pot determina pe un om sa-si ceara eutanasia, oricat de mari ar fi, cat suferinta pe care o vede in ochii celor din jurul sau, aceea il doboara. Sunt si unii oameni care atunci cand afla ca au o boala terminala, aleg sa nu lupte cu boala. Vecinul meu a murit acum doi ani, in urma unui cancer la gat. Cand a aflat, a refuzat din start operatia, spunand ca el nu doreste sa traiasca fara a mai putea vorbi si hranit printr-un tub. S-a stins dupa cateva luni, insa impacat. E greu pentru familie sa stie ca cel drag va muri in scurt timp, iar ei nu pot face nimic si greu si pentru cei care-l vad pe cel drag in stare vegetativa prelungita. Cu toate acestea, moartea nu-i de experimentat prin nimeni altul, decat prin tine insuti, deci nu pot sa fiu decat impotriva eutanasiei. Nu stiu daca e pacat sa te rogi lui Dumnezeu sa te ia la el mai repede, dar cu siguranta e pacat sa-i impovarezi pe altii cu moartea ta, solicitand eutanasia si la fel de mare pacat sa iei viata unei persoane dragi, aflata intr-o stare vegetativa, amagindu-te ca-i curmi suferinta, cand de fapt tu esti cel care nu poate suporta.

Cred, totusi, ca e o diferenta intre a solicita sa fii omorat (cum e injectia letala) si a cere sa nu fii salvat, iar aici ma refer la directivele pe care unii le lasa in avans, cum ar fi DNR (do not resuscitate), FS (fara transfuzie de sange- martorii lui Iehova) sau sa nu fii mentinut in viata prin mijloace artificiale, sa fii lasat sa mori natural, sa nu fii conectat la aparate. In unele tari acestea sunt considerate drepturi ale pacientului.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de laurastifter

Dacă observaţi, exact ca în romanele orweliene, sensul anumitor termeni este schimbat, chiar inversat.
Vă amintiţi, de exemplu, sloganurile regimului totalitar din romanul "1984"? Erau aşa: "războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranţa este putere".
Exact la fel se-ntâmplă şi în articolul de mai sus, astfel încât expresii precum "datorie de umanitate", "demnitate umană" etc ajung să desemneze... sinuciderea asistată - sintagmă care este evitată în mod constant.
În loc de "eutanasie" se foloseşte termenul "sedare",

Nu o data am intalnit termenul de "avort terapeutic". Nu, nu e vorba de o mama care, daca ar naste, ar fi un pericol matern, ci de un copil banuit ca are o malformatie. Asadar, "avortul terapeutic" este un avort care vindeca un copil omorandu-l. Adica, eugenie, desi termenul e evitat constant.
"Nu este vorba de un copil, ci de un fat" ar putea obiecta un avortionist.
Ceea ce e ciudat este ca, in cazurile triste in care sunt doi gemeni si primul se aseaza transversal in calea celuilalt, se practica, la nevoie, ciopartirea primului. Chestia asta nu se cheama "feto-tomie", ca sa respecte terminologia, ci "embriotomie", ca si cand copilul de 9 luni angajat pentru nastere ar fi...embrion.

Te astepti ca stiinta sa foloseasca o terminologie riguroasa. Cand colo, sunt termeni cu geometrie variabila, functie de ideologie si de crima care se impune acoperita. Aceasta aiureala modernista a inceput de vreo 50 de ani. Cam de cand orbului ii spunem "navazator", surdului "hipoacuzic", handicapatul este o "persoana cu dizabilitati" etc. Ascunderea dupa degetel. Atunci, de ce sa ne mai miram ca robia pacatului a ajuns "exercitiu de libertate" ?

[AlinB]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu o data am intalnit termenul de "avort terapeutic". Nu, nu e vorba de o mama care, daca ar naste, ar fi un pericol matern, ci de un copil banuit ca are o malformatie. Asadar, "avortul terapeutic" este un avort care vindeca un copil omorandu-l. Adica, eugenie, desi termenul e evitat constant.

Sau "discriminare pozitiva" in cazul favorizarii homosexualilor, feministelor, etc.

"1984" si dublagandire.

"Cuvântul din Nouavorbă care corespunde cel mai bine conceptului de dublugândit, este negrulalb, și „reprezintă capacitatea de a stoca în minte, concomitent, două convingeri care se exclud reciproc, și de a le îmbrățișa pe amândouă în același timp. Un gânditor al Partidului știe în ce direcție trebuie să-și modifice amintirile; prin însuși acest lucru, el este conștient că joacă feste realității, dar, prin intermediul dublugânditului, el se și asigură că realitatea nu a fost violată. Acest întreg proces trebuie să fie și conștient, altminteri nu s-ar desfășura cu precizia necesară, și inconștient, altfel ar atrage după sine un sentiment de falsitate la început, apoi de vinovăție.” (pag.265)"

[fallen]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu o data am intalnit termenul de "avort terapeutic". Nu, nu e vorba de o mama care, daca ar naste, ar fi un pericol matern, ci de un copil banuit ca are o malformatie. Asadar, "avortul terapeutic" este un avort care vindeca un copil omorandu-l. Adica, eugenie, desi termenul e evitat constant.
"Nu este vorba de un copil, ci de un fat" ar putea obiecta un avortionist.
Ceea ce e ciudat este ca, in cazurile triste in care sunt doi gemeni si primul se aseaza transversal in calea celuilalt, se practica, la nevoie, ciopartirea primului. Chestia asta nu se cheama "feto-tomie", ca sa respecte terminologia, ci "embriotomie", ca si cand copilul de 9 luni angajat pentru nastere ar fi...embrion.

Ce ar trebui facut cand copilul/embrionul/fatul are nesansa sa se aseze in trompa uterina sau inafara ei (in peritoneu, lipit de intestine)? Are vreo sansa sa ajunga la termen si sa poata fi cumva extras si adus pe lume? Dar mama are vreo sansa de supravietuire daca fatul moare (in uter sau inafara lui) si nu e extras de acolo chirurgical?

[Florinvs]

Nimeni nu are voie sa ia viata altui om- exceptand cazurile de legitima aparare, situatiile extreme de razbunare indraptatita (crima, viol asupra celor dragi) sau politistii cand sunt obligati sa foloseasca armamentul din dotare sau militarii care participa la razboaie de aparare a tarii!
In afara acestor situatii, nimeni nu are dreptul sa ia viata unui om! Doctorii trebuie sa faca tot ceea ce este omeneste posibil pentru a salva viata omului sau a vindeca o boala! In cazul bolilor grave si a celor incurabile (cancer, paralizie, etc) decizia apartine in exclusivitate persoanei respective, iar doctorii sau alte persoane nu trebuie sub nici o forma sa incurajeze "eutanasia", ci sa incerce sa discute cu respectiva persoana pentru a o determina- daca este posibil- sa depaseasca momentele dificile!

Chiar si numai ideea de eutanasiere este criminala. Daca ajunge lege, usor se va putea abuza de ea.
Oare omul ii poate lua locul lui Dumnezeu? In nici un caz; dar unii incearca.

[DragosP]

Deja s-a întâmplat asta. Nu s-a generalizat încă.

[Mihnea Dragomir]

In unele tari eutanasierea este permisa. Deocamdata. Fiindca asteptam momentul cand va fi obligatorie. Deja in Olanda, prima tara care a permis eutanasierea, se vorbeste despre eutanasierea minorilor. Hotarata de majori, bineinteles. Tocmai am urmarit un interviu cu un "specialist" care imi explica ce uman ar fi ca si copiii sa fie eutanasiati.

În prealabil postat de laurastifter

Ştirea de mai sus m-a determinat să iniţiez topic-ul.
Dacă observaţi, exact ca în romanele orweliene, sensul anumitor termeni este schimbat, chiar inversat.
Vă amintiţi, de exemplu, sloganurile regimului totalitar din romanul "1984"? Erau aşa: "războiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranţa este putere".
Exact la fel se-ntâmplă şi în articolul de mai sus, astfel încât expresii precum "datorie de umanitate", "demnitate umană" etc ajung să desemneze... sinuciderea asistată - sintagmă care este evitată în mod constant.
În loc de "eutanasie" se foloseşte termenul "sedare", cu scopul evident de a nu impacienta.
Apoi, documentul cuprinde o mulţime de contradicţii, dacă-l analizăm cu atenţie. De exemplu, se spune că vor fi "sedaţi" definitiv doar pacienţii care au solicitat aceasta în mod "lucid"; în acelaşi paragraf, se menţionează faptul că această practică ar trebui acceptată pentru cei muribunzi sau care suferă o agonie îndelungată.
Îmi pun întrebarea: dacă sunt muribunzi, cum pot solicita ceva în mod lucid?...
Mai sunt şi alte contradicţii aberante în documentul acelor "medici" francezi, dar, din păcate, am prea puţin timp la dispoziţie pentru a le menţiona.
În orice caz, dacă s-ar legaliza eutanasia în Franţa, cred că cel mai grav risc ar fi acela de a fi ucişi pacienţi împotriva voinţei lor (aşa cum s-a întâmplat în Olanda), sub pretextul că ei ar fi solicitat aceasta.

Dumnezeu să fie cu noi şi să ne păzească!

Ce vrei...Occidentul este locul multplacut Scarboseniei Sale....anticamera Iadului si leaganul necuratilor... In loc sa distrugem Europa de Vest, eventual intr-un razboi, noi est-europenii ii copiem modelele sociale, ba chiar sarbatorile, pina si stilul limbajului...
Quod attinet acei "medici", merita un "tratament" ca acela pe care Pol Pot l-a aplicat medicilor cambodgieni. :D