Ce inseamna zdrobirea de sine?

Zdrobirea de sine ar fi nu autoflagelare, ci "omorârea" patimilor, pornirilor noastre rele, pentru a lăsa loc Duhului şi Harului lui Dumnezeu de a pătrunde în noi. Mă duce într-adevăr cu gândul la smerenie, sau la opusul îndreptăţirii de sine. Este recunoaşterea sinceră a greşelilor noastre, ca în parabola fiului rătăcitor citită astăzi.
Referitor la voinţă, de regulă vorbim în ortodoxie de tăierea voii noastre, pentru a face voia lui Dumnezeu. Ne-a spus părintele o expresie: "Doamne robeşte-mă, ca să fiu liber!". A fi liberi după capul nostru, a face voia noastră, ne face de fapt dependenţi de oameni şi de conjuncturi. Libertatea înseamnă de fapt a fi în voia Domnului, "ca sub stăpânirea SA totdeauna fiind păziţi, slavă să Îi înălţăm". Voinţa ca perseverenţă o văd ca pe o calitate, dacă este îndreptată spre lucrarea virtuţilor.
Iar iubirea, din câte am înţeles, este cu adevărat iubire când este jertfelnică... ceea ce înseamnă punerea ta pe locul al doilea, tot cam o zdrobire de sine.