Casnicia - razboiul duhovnicesc al mirenilor?

[cezar_ioan]

Ce de ipoteze şi joculeţe în această comuniune! Un paradis ai gamerilor, se pare...
Femei nemăritate care emană apoftegme despre căsnicie...
Femei şi bărbaţi fără copii care îi iau peste picior pe cei care au cel puţin un copil...
Bărbaţi care poartă pe forum nume de femei...
Femei care pe forum trec drept bărbaţi...
Ce libertate fără frontiere! Ce rai al reveriilor fără de limită! Ce distracţie! Şi când te gândeşti că totul e moca...

Ei bine, ştim pesemne cu toţii că nevroticul e un om fără onestitate.
Şi totodată (ar fi bine să) cunoaştem că onestitatea e garantul sănătăţii sufleteşti, unul din motoarele ei de bază. Câtă onestitate atâta sănătate sau, mă rog, atâta nădejde vie lucrătoare.

Să începem prin a nu mai minţi, prin a nu ne mai da cine nu suntem. Pentru nici un motiv din lume să nu mai înşelăm pe aproapele nostru, pe nici un plan, întrucât minciuna e de la duşmanul nostru, spre ruina noastră, iar nu de la Prieten spre viaţă rodnică şi mântuire.
Să renunţăm la prostul şi ruinătorul obicei românesc al improvizaţiei facile, la descurcăreală şi şmechereală. Să lucrăm şi noi un pic nemţeşte, temeinic. Realist şi pragmatic.
Aceasta cred că este lecţia 001, lungă şi grea, aparent imposibilă (din pricina fricii şi a deznădejdii).

[fallen]

Ce s-a intamplat, v-a suparat articolul pe care l-am postat, despre casatorie, eu nefiind casatorita? Eu chiar l-am gasit (pare-mi- se ca pe facebook a fost postat ori de Crestin Ortodox ori de Manastirea Prislop, si este scris de un preot), dupa o lunga perioada de "cautare" ( a unor rapunsuri) si a fost (mai mult decat) binevenit, pt ca mi-a lamurit multe nelamuriri ( Inainte ma temeam ca daca sotul o ia razna pe campii si cu buna stiinta sau inconstient o ia pe calea pierzaniei, sotia e obligata sa-l urmeze, pentru ca alminteri n-o primeste Dumnezeu in Imparatia Lui fiindca nu si-a ascultat barbatul, iar ea fiindu-i sotie e obligata sa-l urmeze chiar si in iad). Acum nu zic ca ar fi infailibil, si ca n-ar fi si lucruri de adaugat/revizuit, dar asa orientativ eu zic ca deschide ochii mai ales tinerilor care nu s-au casatorit inca sau sunt la inceput de drum si n-au avut pana acum pe cineva sa-i povatuiasca. Nu zic sa tina loc de "contract prenuptial", dar macar sa-si arunce un ochi pe el cei care doresc sa se casatoreasca ( si sa urmeze invataturile ortodoxe, evident) si sa vada cam cum ar fi bine sa procedeze.

[Yasmina]

În prealabil postat de fallen

Ce s-a intamplat, v-a suparat articolul pe care l-am postat, despre casatorie, eu nefiind casatorita? Eu chiar l-am gasit (pare-mi- se ca pe facebook a fost postat ori de Crestin Ortodox ori de Manastirea Prislop, si este scris de un preot), dupa o lunga perioada de "cautare" ( a unor rapunsuri) si a fost (mai mult decat) binevenit, pt ca mi-a lamurit multe nelamuriri ( Inainte ma temeam ca daca sotul o ia razna pe campii si cu buna stiinta sau inconstient o ia pe calea pierzaniei, sotia e obligata sa-l urmeze, pentru ca alminteri n-o primeste Dumnezeu in Imparatia Lui fiindca nu si-a ascultat barbatul, iar ea fiindu-i sotie e obligata sa-l urmeze chiar si in iad). Acum nu zic ca ar fi infailibil, si ca n-ar fi si lucruri de adaugat/revizuit, dar asa orientativ eu zic ca deschide ochii mai ales tinerilor care nu s-au casatorit inca sau sunt la inceput de drum si n-au avut pana acum pe cineva sa-i povatuiasca. Nu zic sa tina loc de "contract prenuptial", dar macar sa-si arunce un ochi pe el cei care doresc sa se casatoreasca ( si sa urmeze invataturile ortodoxe, evident) si sa vada cam cum ar fi bine sa procedeze.

Tu nu ai cum sa te dai altcineva pe forum,deoarece ne-ai marturisit ca nu esti casatorita,deci stim- si nu ar trebui sa folosim asta impotriva ta!


Faptul ca ai postat niste sfaturi-care nu-ti apartin,nu este decat imbucurator caci intotdeauna se va gasi cineva sa citeasca si sa gaseasca materialul respectiv folositor,insemnand ca ai raspindit un material educational religios.

Sunt multe de spus,insa ma opresc aici pt a nu isca discutii.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de fallen

Ce s-a intamplat, v-a suparat articolul pe care l-am postat, despre casatorie, eu nefiind casatorita? Eu chiar l-am gasit (pare-mi- se ca pe facebook a fost postat ori de Crestin Ortodox ori de Manastirea Prislop, si este scris de un preot), dupa o lunga perioada de "cautare" ( a unor rapunsuri) si a fost (mai mult decat) binevenit, pt ca mi-a lamurit multe nelamuriri ( Inainte ma temeam ca daca sotul o ia razna pe campii si cu buna stiinta sau inconstient o ia pe calea pierzaniei, sotia e obligata sa-l urmeze, pentru ca alminteri n-o primeste Dumnezeu in Imparatia Lui fiindca nu si-a ascultat barbatul, iar ea fiindu-i sotie e obligata sa-l urmeze chiar si in iad). Acum nu zic ca ar fi infailibil, si ca n-ar fi si lucruri de adaugat/revizuit, dar asa orientativ eu zic ca deschide ochii mai ales tinerilor care nu s-au casatorit inca sau sunt la inceput de drum si n-au avut pana acum pe cineva sa-i povatuiasca. Nu zic sa tina loc de "contract prenuptial", dar macar sa-si arunce un ochi pe el cei care doresc sa se casatoreasca ( si sa urmeze invataturile ortodoxe, evident) si sa vada cam cum ar fi bine sa procedeze.

Nu, nicidecum, nu m-a supărat nici articolul nici dvs.
Sper că s-a simţit (şi că îşi va îndrepta greşeala faţă de sine şi faţă de semeni, mai întâi) cineva anume dintre noi, care stă la "masă" în vorbe despre Adevăr cu noi, ascunzîndu-şi identitatea nedemn, din calculele şi dorinţe stranii... Până când, oare? Până când nu vom înţelege că primul leac aducător al sănătăţii este onestitatea, dincolo de orice temeri iluzorii?

Pe de altă parte, dincolo de trimiterile la oameni în măsură să se pronunţe asupra unor chestiuni (cum bine zice Yasmina), cred că e foarte sănătos şi curat să spunem, atunci când nu cunoaştem bine: "presupun", "îmi imaginez", "ar fi o ipoteză". Şi să întrebăm onest, dacă voim să învăţăm ceva. Iar nu să facem pe ştiutorii, noi care n-am văzut în viaţa noastră un lucru dar emitem judecăţi de valoare asupra lui... Nu e ridicol?

[anita]

În prealabil postat de Parascheva16

Iau un caz ipotetic.

Daca femeia a fost crescuta intr-o familie mai "moderna" si nu a fost invatata sa gateasca si sa calce rufe, ce face? Mai ales daca este o chestiune inradacinata in sinea ei de mica("asa am vazut la mama").

Intreb caci, multe tinere, chiar daca sunt fete bune si cuminti, nu stiu sa gateasca prea multe sau au o mentalitate mai feminista, gen "nu vreau sa stau toata ziua la cratita", "treburile gospodaresti ar trebui sa se faca impreuna, adica impreuna sa faca curat si impreuna sa gateasca" etc.

Se cere a se schimba ea ca persoana sau a fi acceptata asa cum este ?

Daca se inhama la jugul casniciei trebuie sa faca treaba ,nu are ce sa faca
Gatitul se invata ,nimeni nu s-a nascut invatat

[Ekaterina]

În prealabil postat de Parascheva16

Iau un caz ipotetic.

Daca femeia a fost crescuta intr-o familie mai "moderna" si nu a fost invatata sa gateasca si sa calce rufe, ce face? Mai ales daca este o chestiune inradacinata in sinea ei de mica("asa am vazut la mama").

Intreb caci, multe tinere, chiar daca sunt fete bune si cuminti, nu stiu sa gateasca prea multe sau au o mentalitate mai feminista, gen "nu vreau sa stau toata ziua la cratita", "treburile gospodaresti ar trebui sa se faca impreuna, adica impreuna sa faca curat si impreuna sa gateasca" etc.

Se cere a se schimba ea ca persoana sau a fi acceptata asa cum este ?

Din experienta pot sa spun ca nevoia te invata. Poate acasa nu a gatit pentru ca nu a fost nevoie (altcineva se ocupa de asta) si nu a descoperit ce minunat este sa gatesti pentru cei dragi. Personal cred ca atmosfera intr-o casatorie tine si de o mancare calda, de curatenie si ordine (lucruri care sunt in firea femeii, descoperite sau nu).

Intr-o casatorie te poti ajuta. De exemplu daca sotia gateste sotul o poate ajuta facand cumparaturi. Daca exista iubire, totul se va petrece in armonie si intelegere. Cu cat te jertfesti mai mult, cu atat esti mai fericit.

[fallen]

Ar mai putea fi o explicatie pentru "incapacitatea" femeii de a-si face datoriile conjugale. Daca femeia in casa parintilor a fost obisnuita sa faca numai ce i se spune si sa nu ia decizii cu capul ei, la fel va fii si in casnicie. Va astepta mereu sa ii spuna barbatul ce sa faca, cata sare sa puna la mancare, etc. Ceea ce pe el il va maguli la inceput, dar apoi va deveni o povara pentru el. Iar daca la un moment dat va incerca si ea sa zica ceva, va fi foarte greu sa-si impuna punctul de vedere, dupa ce atat amar de vreme s-a aratat neputincioasa crezand ca asa se va simti sotul mai bine.
Dar asta e cu totul alta poveste. Ideea e ca nu trebuie totusi sa uitam ca, chiar daca formam un cuplu, in fata lui Dumnezeu s-ar putea sa raspundem fiecare, individual, pentru propriul suflet; s-ar putea sa nu ne justifice prea mult faptul ca "ne-am daruit trup si suflet sotului, el sa raspunda pentru pacatele noastre". "Barbatul sa-i e cap femeii asa cum Hristos e cap bisericii" adica asa cum Hristos nu-si va duce niciodata biserica la pierzanie, la fel nici omul care are grija de sufletul sau nu ar trebui sa faca asta, cu alte cuvinte pare sa fie o mare responsabilitate care apasa pe umerii bietului barbat...si totusi, cum spuneam si mai devreme, nu cred ca toata responsabilitatea mantuirii sau pierderii familiei ii poate apartine exclusiv unuia dintre soti...

[adam000]

Fallen, nu trebuie sa-ti faci probleme ca nu esti casatorita si postezi pe acest topic. Dpdv principial, consider ca despre casatorie sint la fel de indreptatiti a discuta si cei care inca nu sint casatoriti dar doresc a se casatori candva in viata - intrucat pregatirea in vederea asumarii responsabilitatilor casatoriei ar trebui sa inceapa inca inainte de casatorie, la fel de indreptatiti principial si cei care au avut un esec in casatorie (au divortat, s-au recasatorit, etc) pt ca pot expune punctul lor de vedere si informatii potential utile pt ceilalti si sa primeasca informatii utile pt ei ca urmare a discutiilor, ca si cei vaduvi, etc.

Pina la urma orice om a trait, desigr dintr-un alt punct de vedere (al copilului) casatoria parintilor sai - iar asta il indreptateste principial sa aiba o opinie pertinenta legata de casatorie macar din punctul de vedere de a vedea potentiale patimi/probleme/interactiuni defectuoase pe care sa le doreasca a le depasi/ corecta in viitoarea sa familie, macar de dragul viitorilor sai copii daca nu de altceva, chiar daca (sau poate cu atat mai bine) daca este vorba de o persoana necasatorita. Asa cum nu este necesar sa fi intre cei care isi bat nevasta sau intre cele care avorteaza pentru a fi indreptatit sa vorbesti despre aceste subiecte (sa ai o opinie critica referitor la asemenea fapte), ci din contra, oricine doreste o familie poate si este indreptatit sa isi exprime opinia ca sint lucruri care nu au ce cauta intr-o casatorie crestina, asa sint indreptatiti a vorbi (despre ce e bine si ce nu intr-o casatorie) si cei ce nu sint casatoriti dar isi doresc o familie pe baze crestine si se pregatesc principial pt aceasta. Cred ca asta face parte din asumarea responsabilitatii unei astfel de decizii si pregatirea necesara.
.

[fallen]

Daca stii sau nu stii sa gatesti, asta e foarte relativa... cu riscul sa iesim din sfera duhovnicescului si sa intram prea adanc in a lumescului. Poate in casa in care ai crescut, ca femeie, gatea preponderent mama (ca doar nu tata), sau bunica, etc, adica tot partea femeiasca, dar pe tine te-au scutit oarecum de la corvoadele cele mai grele zicand ca ai de invatat, ca trebuie sa inveti, sa ajungi o doamna, o intelectuala, apoi ca ai serviciu, unde esti o persoana importanta, etc...Chiar daca gateai in timpul liber o faceai de placere, ca hobby, atunci cand aveai timp si chef. Daca nu lasai perfecta ordine in urma ta, nu te batea nici mama nici tata, nici nu te ameninta ca te da pe strada. Dar, dupa ce te mariti, oare mai poti sa-i spui sotului "am venit obosita de la birou, am gatit ceva repede, dar te-am asteptat pe tine sa spalam vasele impreuna, ca eu nu mai pot"....Si sotul stiti ce ar putea zice? "Cati bani ai adus tu azi? 50 -100 lei?Ei bine, eu am adus 200, sau 700...si tu acum ce vrei, sa spal eu vasele??? Si apoi ce zici ca ai gatit? Orez cu dovlecei? paste cu busuioc? Aia-i mancare pentru un om ca mine, care a produs azi atatia bani?"
Deci, cu alte cuvinte, tu poti sa ai impresii despre tine ca stii si poti si faci, dar atata timp cat ele nu sunt impartasite si de cel de langa tine... degeaba le ai...

PS: aici din pacate vorbesc din experienta proprie de femeie neoficial maritata, care experienta nu e chiar nerelevanta, din moment ce astfel de lucruri chiar se intampla; probabil intr-o casnicie legalizata, sotul si sotia au drepturi egale, pe cand intr-un concubinaj, unul are doar drepturi iar celelalt doar obligatii. Insa din fericire sunt si momente cand truda ti-e rasplatita, cand cel delanga tine apreciaza toate eforturile pe care le faci, atunci cand il asculti, cand ii faci ce iti cere si mancarea iese buna, cand stai cu el si nu pleci in alta parte, la treburile tale, etc.

Desigur ceea ce se intampla aici e regretabil, ar trebui (poate) sau mai bine zis ar fi de dorit sa nu se intample asa, ci sa gatim impreuna (fara sa ne jignim sau insultam chiar si atunci cand facem cate o greseala), sa mancam impreuna (chiar daca unul vrea de frupt si altul de sec, sau daca unul vrea cu muraturi si altul cu mustar), sa spalam vasele impreuna, sa dormim impreuna fara sa ne injuram daca unul se trezeste si il deranjeaza, fara sa vrea, sau il sperie pe celalalt, dar cum am spus, intram prea mult in sfera profanului.
Insa mie totusi mi se pare "schizofrenizant" (dar poate parerea mea e subiectiva) ca un barbat sa-si laude sotia sau partenera atunci cand face lucruri bune, care-i plac (mancare, dragoste, etc) si sa o jigneasca si s-o insulte atunci cand nu-i face pe plac (sau cand greseste sau face lucruri necuvenite); acum ce sa mai creada biata femeie, ca o iubeste sau ca nu? La fel nu mi se pare onest nici din partea femeii sa-si iubeasca barbatul atunci cand o apreciaza si-i vorbeste frumos si ii arata dragostea lui si sa il urasca (sau poate chiar sa-l blesteme) atunci cand ii vorbeste urat si ameninta ca-i face rau. Asta denota din partea ei ori lipsa de caracter, ori o mare incertitudine si confuzie, ori... nu stiu ce sa mai zic. Acum poate femeia nu e chiar atat de proasta si intelege ca toate aceste purtari ale celui de langa ea sunt ori dovada imaturitatii, ori a unei labilitati psihice, si le ia ca atare, dar ce te faci in momentul cand astfel de personaje ajung sa aiba copii, si ei inca nu reusesc sa-si defineasca bine sentimentele si convingerile si ii transmit bietului copil sau copiilor asemenea "mesaje" ...nu mai stiu care era termenul folosit in psihologie, ambivalente parca, sau dis-nu stiu cum, adica generatoare de confuzie (sau chiar sminteala).

[Ekaterina]

În prealabil postat de fallen

Dar, dupa ce te mariti, oare mai poti sa-i spui sotului "am venit obosita de la birou, am gatit ceva repede, dar te-am asteptat pe tine sa spalam vasele impreuna, ca eu nu mai pot"....Si sotul stiti ce ar putea zice? "Cati bani ai adus tu azi? 50 -100 lei?Ei bine, eu am adus 200, sau 700...si tu acum ce vrei, sa spal eu vasele??? Si apoi ce zici ca ai gatit? Orez cu dovlecei? paste cu busuioc? Aia-i mancare pentru un om ca mine, care a produs azi atatia bani?"
Deci, cu alte cuvinte, tu poti sa ai impresii despre tine ca stii si poti si faci, dar atata timp cat ele nu sunt impartasite si de cel de langa tine... degeaba le ai...

Daca in casnicie nu poti sa ii spui sotului nici macar atat si nu gasesti intelegere, atunci este mai mult decat grav, nu stiu ce sanse are aceasta casnicie. Spun asta deoarece in casnicie treci prin experiente mult mai serioase, mai grave, si daca sotii nu se sustin atunci se produce o ruptura care mai devreme sau mai tarziu va duce la despartire. De exemplu sunt situatii in care unul din soti isi pierde locul de munca, sau are probleme de sanatate, sau orice situatie care presupune ceve foarte serios.

Cel mai bine este atunci cand cei doi soti se iubesc, se inteleg, se ajuta, altfel este un adevarat cosmar (mai ales daca apar comparatii de genul eu castig atat, eu fac asta si asta, totul devine tensionat).