![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Cezar, asa este, discernamantul duhovnicesc vine de la Dumnezeu si nimeni nu il poseda permanent. Cu totii putem gresi si suntem supusi greselii.
Uneori insa ne ajuta si facultatea pe care o numim inteligenta. Eu as numi-o mai degraba bun-simt. Traim intr-o perioada in care bunul-simt e o valoare din ce in ce mai dispretuita, atat in sens moral cat si in sens de discernamant individual. O judecata sanatoasa, un bun-simt elementar par ca sunt din ce in ce mai straine omului de azi. Nebunia se instaleaza pretutindeni. Chiar si interiorul bisericii (nu ma feresc sa o spun), se pot constata atitudini nefiresti, exagerate, care tradeaza lipsa acelui bun-simt si echilibru de care vorbeam, atat printre preoti, calugari cat si printre credinciosii de rand care frecventeaza biserica. Tata are o vorba: E mare lucru sa mai fii om normal la cap in ziua de azi. |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Si ca o completare la mesajul anterior: intre un credincios fanatic si agresiv care crede ca il are pe Dumnezeu in buzunar si un ateu onest si cu bun-simt , eu unul prefer ateul.
|
|
#3
|
||||
|
||||
|
Citat:
On topic: cred ca semnul discernamantului e atunci cand iti vezi raul din tine si binele din altii. Invers, seamana a fariseu. Bucurii!
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele? Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11) Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie. |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Cred ca s-a referit la zelotism. |
|
|