sunt o pacatoasa si nu mai gasesc calea

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de cristiboss56

Mare atentie , frate , mare de tot si ti-o spun cu toata seriozitatea , fara nici un pic de rautate , caci dracul desfranarii este cel mai perfid si cel mai josnic in lucrarea sa !
Pai , ce asteapta dracul in general , sa ne credem mult mai tari si mai destepti decat el , sa ne curatim casa sufletului si a trupului , ca el sa vina din nou pe neasteptate , nu singur , ci insotit de o legiune , sa ne rada in nas , sa ne batjocoreasca mult mai rau .
Culai , a spune ca esti invingator , este o mare inselare , si un mare pericol pentru noi .
Insasi tinerea de minte a raului , a pacatului in sine , dauneaza din toate punctele de vedere , caci dulci sunt clipele pacatului trecut , si amare sunt noile infrangeri ce vor veni .
Te lasa dracul sa iei avans , te lasa sa te crezi invingator , te ajuta , te intareste , iti da speranta , te face sa te crezi invincibil , un iubitor de Dumnezeu pana-n maduva oaselor , dar vai cand vine clipa razbunarii lui , a dracului , caci el nu iarta niciodata , si ti-o spune un invingator si un invins !
In fine , de vrei sa iei in considerare cele scrise , bine , de nu , nu te condamn , caci cunosc deja etapele prin care treci ,da crede-ma ca dracul te pandeste , te asteapta si ti-a intins o cursa urata , ce numai el stie s-o puna .
Poat trece ani de la "victorie" , dar intr o clipa totul se poate narui , caci acest drac nenorocit nu suporta sa te crezi invingator , si aici se poate discuta de slava desarta , de mandrie si alte cele ce ne nenorocesc incet , dar sigur .
Victoria asupra raului , frate Culai , se realizeza prin smerenie , multa smerenie , ori noua cam asta ne lipseste , in rest suntem tari si viteji din cale afara !
Domnul sa fie cu tine si cu noi toti !

Ai dreptate Cristian. Toata viata e o lupta.
Nu stiu ce ai inteles din mesajele mele de pana acum... Nu e o lauda, Cristian, ci mai degraba o taina pe care eu n-am inteles-o nici acum, si cine stie cati ani imi mai trebuiesc sa pricep, desi nu-i exclus sa n-o inteleg nicodata, pe aceasta lume. Pentru ca nu pot sa nu constat ca se intampla un fenomen extrem de ciudat; indiscutabil, atunci duceam o altfel de viata, si totusi simteam ca orice rugaciune imi era ascultata si implinita. Poate fiindca nici nu constientizam prea bine pacatul si mi se parea normal sa primesc ceea ce cer. Acum... nu mai indraznesc sa cer nimic, sau aproape nimic, fiindca realizez ca nu am nici un drept, daca ma raportez la ceea ce sunt si ce fac (adica... nimic!). Chiar si acel: "Faca-se-n voia Ta!", parca ma osandeste, fiindca eu vad in fiecare zi cum "rastalmacesc" acea voie... Sau nici nu mai stiu, daca e voia Lui sau... a mea!...
Acum, privind la cele spuse, stiu ca e mai usor sa-i studiem pe ceilalti decat pe sine!... Dar... daca e spre binele nostru (si TREBUIE sa fie), e bine, Cristian. Multumesc pentru mesaj. Doamne-ajuta!