Sarcina Violului- Dilema crestina sau rationala ...

[CristianR]

[quote=Inorogul;580179]

Pe de alta parte, un avort in acest caz consider ca nu poate fi catalogat in niciun fel din punct de vedere moral. Nu e nici bine, nici rau, nici "trebuie", nici "nu trebuie". Poate suna ciudat pentru un crestin si voi incerca sa explic putin.

Bine zicea cine zicea (părintele Stăniloae) că rațiunea este o mare curvă; justifică orice.
De aceea este bine să simplificăm lucrurile atunci când aceasta este posibil, să revenim la realitate ca să nu ne pierdem în idei.

A suprima o viață nu poate fi o chestiune interpretabilă, nu se poate situa în zona gri a moralității, nu poate fi dincolo de bine și de rău; decât în cazul în care nu credem că este bine și rău.

Dar creștinul, după cum scrie și Alin în semnătura sa, vrea să deosebească binele de rău. De aceea sigur că facem judecăți morale. Numai că judecată morală are sensul de gândire aici, nu de condamnare a celui care nu alege binele. Această condamnare nu ne aparține nouă, creștinilor, ci Îi este rezervată lui Hristos, atunci când va veni timpul. Și nu știm noi cum va judeca.

Ceea ce încercăm noi este să înțelegem ce este binele ca să-l urmăm. Ce am înțeles împărtășim și altora, iar unde n-am înțeles întrebăm, căci poate alții ne vor ajuta.

Unul dintre reprosurile pe care il aduc religiei este rigiditatea pe care o impune adeptilor. Intr-o lume multicolora aceasta prezinta doar versiunile alb si negru. Daca o actiune este evident morala, nu implica automat ca o nonactiune sau contrariul acesteia este imorala. ...Si inversa este valabila. Am mai spus: daca nu vorbim despre muntele Himalaya nu inseamna ca vorbim despre Groapa Marianelor. Exista multe alte nuante.

De acord. Îmi amintesc, spre exemplu, că părintele Cleopa spunea că o faptă poate să fie bună, rea sau nici bună, nici rea (neutră). Cum deosebim, însă, care în ce categorie intră. Credincioșii au înțeles că nu pot face aceasta fără un reper care se află mai presus de ei, pentru că binele ne transcende, nu suntem noi autorii lui. Cei care nu-L recunosc pe Dumnezeu încearcă să găsească niște criterii ale binelui care sunt adesea contradictorii și duc, în cele din urmă, la disoluția lumii prin imoralitate, pentru că moralitatea nu poate fi decât relativă dacă nu este transcendentă.

Daca tineti neaparat sa judecati dpdv moral avortul unei victime in cazul mentionat, calculati intensitatea morala a celor doua posible rezultate. Daca a da nastere pruncului este un act de mare noblete (direct proportional si cu consecintele ulterioare pe care mama le are de suferit), avortul - in acelasi caz - este un act de o cruzime infioratoare? Credeti ca este un caz de partiate intre cele doua posibile rezultate (sigur, in directii diferite)?

A da naștere pruncului cred că ar fi un act de mare smerenie. Și aceasta, da, este nobilă, adică dumnezeiască. Cine poate face aceasta este iubit de Dumnezeu.
A spune că opusul este de o cruzime înfiorătoare ar însemna să osândesc și, cum am spus, nu este treaba mea. Dar pot spune că este dureros, trist, chiar tragic.

P.S. Mulțumesc pentru cuvintele bune. Stima este reciprocă.