![]() |
![]() |
|
|
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#401
|
|||
|
|||
![]()
"Însă ucenicul are o personalitate, un ipostas irepetabil, și lucrează în virtutea unei libertăți care se manifestă ca dragoste, și a unei dragoste care se exprimă ca libertate. Partizanul acceptă lozincile unui conducător nesigur, în timp ce ucenicul discută liber, vede problemele și chestiunile în mod obiectiv. Ucenicul lui Hristos Îl are drept călăuză pe Hristos, Care nu îi sacrifică pe ucenicii Săi, ci El se sacrifică pentru a trăi ucenicii Săi. De altfel, a spus: ”Luați, mâncați, acesta este trupul Meu”. Partizanul se exprimă prin gesturi și atitudini exterioare, câtă vreme ucenicul în această relație se transfigurează lăuntric și se cultivă duhovnicește.
În general, putem spune că partizanul este un individ, o unitate de măsură, câtă vreme ucenicul este o persoană, așa cum o înțelege Biserica Ortodoxă și așa cum vedem persoana în persoanele Sfinților. Și, desigur, cunoaștem că există situații în care chiar în interiorul Bisericii se manifestă tendințe de partizanat, că unii creștini se simt și se manifestă ca partizani, încearcă să apere Adevărul așa cum a făcut Apostolul Petru în Grădina Ghetsimani, când a ridicat sabia și a tăiat urechea lui Malhus. Dar Hristos nu dorește asemenea creștini, de aceea i-a spus lui Petru: ”Pune sabia în teacă” (Ioan 18:11). Ucenicii Săi nu trebuia să îi răstignească pe alții, ci să participe ei înșiși la propria Lui Cruce și să se răstignească la rândul lor. Astfel, nici Biserica, azi, nu are nevoie de răstignitori, ci de răstigniți, altfel creștinismul se va transforma într-o ideologie, iar acest lucru va avea urmări teribile." (I.P.S. Hierotheos Vlachos) http://www.pemptousia.ro/2014/10/ucenici-si-partizani/ |
#402
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Inspirate vorbe ale mitropolitului de Nafpaktos! Inspirate si pretioase si ale tale, ca de fiecare data! Rostesc si rostuiesc, aseaza intelesurile dupa alte randuieli. Ce multe am putea invata din ele! Dezvaluie dar si invaluie. Arata cat e cu putinta pe moment de aratat si invita la a ne lasa deschisi pentru ce mai e. Fiindca mai e! Dar nu le putem purta inca pe toate. "Iar cand va veni Magaietorul, Acela va va invata toate..." una este dogma, alta este taina... iar taina, cred ca nu se dezvaluie citind si citand repetitiv si nevrotic texte dogmatice despre Persoana ca "element activ" al firii, ci doar in relatie vie cu ea. In fine. Vroiam doar sa pun acest cuvant de-al Pr. Bunge care mi-a iesit azi in cale. ,,Teolog nu este specialistul în chestiuni teologice, ci numai acela care, ca și Ioan, se reazemă de pieptul lui Hristos și e înzestrat cu acele vederi în care persoana finită a omului întâlnește Persoana Dumnezeului veșnic.” (Pr. Gabriel Bunge). Cum poate finitul sa se intalneasca cu infinitul? Cum poate creatul sa se intalneasca cu necreatul, daca n-ar exista o Persoana si finita si infinita simultan, si creata si necreata simultan, si divina si umana simultan? Pur si simplu, ar fi imposibil. |
#403
|
|||
|
|||
![]()
Superb citatul din Gabriel Bunge.
|
#404
|
|||
|
|||
![]()
De fapt nu era nicio filosofie, om inseamna si persoana umana. Asa cum Fiul lui Dumnezeu este tot Persoana, dar divina. Iar un inger este o persoana ingereasca. Iisus Hristos este Dumnezeu si Om, deci Persoana divina si Persoana umana. In acelasi Ipostas. Negarea faptului ca este Persoana umana inseamna negarea faptului ca este Om, deci negarea Intruparii. Sau miafizismul (monofizismul).
|
#405
|
|||
|
|||
![]()
Confuzia vine cred eu, din faptul ca unii, precum Capy probabil, dar si multi teologi, considera ca persoanele umane create, adica sa zicem eu, Catalin, Delia, Ioan etc. am fi doar firi umane individualizate, adica indivizi umani. Ceea ce este profund gresit. Fiindca de aici vine credinta lor ca daca numim pe Hristos persoana divino-umana adaugam un ipostas uman celui divin. Ceea ce nu e cazul. Fiindca nici macar in cazul persoanelor omenesti persoana NU se confunda cu firea, desi e nedespartita de ea. Atunci ce inseamna a fi o persoana umana? Am spus deja ca persoana umana (ma refer acum la noi, persoanele create ) NU sunt doar firi umane individualizate, indivizi atomizati. Noi am fost creati dupa chipul si asemanarea Treimii. Deci noi suntem persoane umane NU fiindca persoana ar fi doar fire individuala, ci fiindca avem trasaturi sau insusiri umane. Si care sunt aceste insusiri? Trup de carne cu suflet rational, cu minte sau nous etc., insusiri pe care le-a avut si Mantuitorul. Deci El a fost o singura persoana, un singur ipostas, dar cu 2 firi, divina si umana, ipostasul, dupa cum afirma Sf Ioan Damaschin, fiind cunoscut in 2 firi si avand insusirile celor 2 firi.
In acest sens, NU e nimic gresit in a vorbi de Persoana divino-umana sau Dumnezeu-omeneasca (cum spune Sf Iustin Popovici ) a Mantuitorului. De fapt, e mai corect sa spunem asa, Persoana Dumnezeu-omeneasca, decat simplu omeneasca, fiindca Persoana sau Ipostasul e unic, dar firile sunt doua. Acum, ca sa raspund mai departe lui Capy: NU toti sfintii au teologhisit pescareste. Daca se uita peste o carte de Sf Maxim marturisitorul sau Grigorie de Nyssa sau Dionisie areopagitul sau Ioan Damaschin, NU e nimic pescareste acolo. Sf Ioan Damaschin a scris si o carte numita "Logica", unde opereaza si vorbeste despre concepte din logica aristotelica, silogismul etc. De asta si e considerat primul scolastic. Sfintii Parinti s-au folosit de filosofia greaca de unde au preluat concepte si chiar o anumita metodologie, pe care le-au increstinat. Insusi apostolul Ioan in evanghelia sa foloseste termenul preluat din filosofia greaca de Logos, caruia ii da un sens crestin. Dar si conceptele de persoana (hypostasis) sau natura(physis), tot din filosofia greaca provin. Iar intalnirea dintre crestinism si filosofia greaca a fost foarte fecunda, gratie ei gandirea umana si-a depasit propriile limite iar crestinismul a devenit o religie teologica. Retine Capy, religie teologica. Fara aceasta intalnire fecunda crestinismul NU numai ca NU ar fi capatat universalitatea pe care a avut-o si o are, dar ar fi ramas o religie cu nimic diferita ca aspect exterior de misteriile orfice ale antichitatii pagane, subliniez ca aspect exterior, ca sa nu se inteleaga altceva. |
#406
|
|||
|
|||
![]()
Deci chiar si in cazul persoanelor create, cum suntem noi, persoana NU se confunda cu firea si NU este doar o fire individualizata si atomizata. Persoana e o taina care NU se reduce la firea ei.
|
#407
|
|||
|
|||
![]()
Catalin, scuze, nu e o corectare, ci o precizare. Ai folosit in cazul Mantuitorului expresia "persoana divina si persoana umana in acelasi ipostas". Cineva, un carcotas, ar putea intelege ca e vorba de 2 persoane unite intr-o a treia persoana sau ipostas.
Stiu ce ai vrut sa spui, dar cred ca e mai bine sa preluam expresia Sf Iustin Popovici - Persoana Dumnezeu-omeneasca. Inca o data scuze si NU am avut intentia de a corecta, ci doar de a preveni o eventuala replica a lui Capy |
#408
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Eu am spus, că fiecare dintre noi suntem persoane umane, unice si irepetabile, chiar dacă toți oamenii suntem de aceeași fire. Am susținut învățătura Sfinților Părinți care spun limpede că, firea (natura) nu se confundă cu persoana (ipostasul). Citat:
Filozofia în esență, este de sorginte păgână. Renașterea, umanismul iluminist, deismul și raționalismul din Occident, nu sunt altceva decât Renașterea unor concepte din vechile filozofii păgâne, inclusiv din filozofia elinească, care au dus la apariția unor vechi și noi erezii. Iar Teologia nu este o speculație filozofică a rațiunii umane depre Dumnezeu și despre om, ci este descoperirea lui Dumnezeu către Sinoadele Ecumenice și către cei Sfinți și curați cu inima. Last edited by Capy; 17.03.2015 at 21:30:39. |
#409
|
|||
|
|||
![]()
Da, insa Matsoukas de care ai pomenit NU poate fi dat drept exemplu de imbinare fericita a filosofiei cu teologia. Matsoukas este un evolutionist teist si incearca sa impace evolutia darwiniana cu principiile antropologiei crestine. Or asta e erezie.
Fiindca evolutionismul teist este o erezie cumplita, ingrozitoare si ruineaza intreg fundamentul teologiei crestine. |
#410
|
|||
|
|||
![]()
Uneori teologia poate lua forma si a unei vorbiri rationale despre Dumnezeu. Citeste "Marele cuvant catehetic" a sf Grigorie de Nyssa si o sa vezi acolo ca el incearca sa explice rational, prin analogie cu omul, insusi misterul Sfintei Treimi.
Sfintii NU au respins aceasta analogie si au incercat sa se apropie de tainele credintei pe cat este cu putinta inclusiv prin ratiune. Pe de alta parte, daca este sa criticam apusul, sa nu uitam ca nici ortodoxia nu sta prea bine prin teologii ei mai noi la capitolul fidelitate fata de sfintii parinti. Pomeneam de deosebirea intre persoana si natura. Desi este adevarat ca ele NU se identifica, ele nici NU pot fi separate. Or in zilele noastre, multi teologi ortodocsi incearca sa puna in opozitie persoana fata de natura, intelegand natura ca necesitate iar persoana ca libertate care se realizeaza impotriva necesitatii naturii. Aceasta idee profund gresita sustinuta de Lossky, Yannaras si de care nici Zizioulas nu e strain, e o idee straina invataturii sfintilor parinti, care niciodata NU au stabilit vreo opozitie intre persoana si natura. Si aici este meritul parintelui Staniloae, pe care tu Capy l-ai criticat, ca a reusit sa pastreze linia sfintilor parinti in aceasta problema. |
|