Modele de neiertare

[Mihailc]

La cât de sceptică e Sophia, mi se pare neconvingător să-i spui "a desfiinţat moartea", în timp ce se moare pe capete în lumea întreagă, iar bisericile sunt bolnave de tanathos de la vlădică până la opincă. Până şi cele mai puternice adevăruri ale credinţei riscă să eşueze în limbaj de lemn prin abuz retoric şi formulări sufocate de corectitudine religioasă.

Nu ne obligă să alegem viaţa cu El, dar nici nu ne împiedică să ne amăgim că am ales viaţa cu El.

Nu mă mir că apar tot mai mulţi nedumeriţi care pun întrebări aparent proaste, tocmai pentru că sunt sătui de cateheze pentru coafeze.

[sophia]

@ Delia

Nu ne intelegem pentru ca vorbim de lucruri diferite.
Poate pentru ca tu vorbesti foarte teoretic, iar eu practic.
Uneori am impresia in cele ce scrii tu si altii ca voi sunteti rupti de realitate, ca n-ati intalnit raul, ca nu v-ati pus niciodata intrebari ca ale mele si nu ati ati avut nelamuriri.
Daca este asa, atunci e bine, daca spuneti numai de suprafata, din carti, atunci este nesincer si este rau.

Pentru mine problema cea mai grea a credintei este ca eu inteleg teoria (in parte cel putin), inteleg invataturile Domnului, dar ma prabusesc cu ele in lumea reala.
Ele nu se prea aplica, nu se leaga cu realitatea.

Exista tot felul de oameni pe lumea asta, unii foarte sensibili (din nastere), altii mai nepasatori, alti mai luptatori, altii mai pasnici.
Fiecare om percepe altfel lucrurile.
Un om sensibil sufera la fiecare atingere.
Nu stiu, eu nu inteleg lucrurile asa cum spui tu.
Si uite ca nici altii din jur.

Eu am mai spus, nu contest majoritatea din lista aia de trepte pe care ai pus-o. Nu le vad insa nici legatura cu Fericirile.

Si asta cu raul care este trimis ca sa te vindece pe tine. Nu stiu. Pentru ca eu stiu ca ne trebuie bine, ne trebuie iubire, intelegere, caldura.

Nu stiu, de fiecare data imi sunt date peste cap valorile si nu inteleg de ce.


Cand spuneam ca nu s-a schimbat nimic dupa venirea lui Iisus pe pamant nu-L contestam. Doar ca eu intelesesem ca a venit sa schimbe oamenii, sa ia raul si sa-i fac buni, sa-i invete sa se poarte unii cu altii.
A adus multe, a invatat, a facut multe, dar tu poti sa spui cu mana pe inima ca s-a schimbat ceva?

Adica nu o lua la modul teoretic si metaforic, ci concret in lume, in omenire.
Exista rau, exista suferinta, exista zbucium, exista razboaie.

Nu inteleg ce vrei sa spui cu moartea. Am mai spus, daca tie iti sunt asa de normale si simple metaforele astea, mie nu.
Am mai scris-o undeva. Nu inteleg discutia asta cu moartea in teologie.

@Yasmina
Dar a te oferi de buna voie inseamna sa te duci tu sa le cauti, sa le ceri.
Sa nu te opui este altceva.
Uite exemplu ca sa intelegi si sa vorbim aceeasi limba.

Trebuie facut curat in casa. Mama zice: "Ana, tu trebuie sa faci curat."
Ana spune: "Bine mama." Si se apuca sa faca.
Asta inseamna in limba romana ca Ana nu s-a opus. Nu-i place poate, dar nu s-a opus.

Acum alt mod.
Mama intreaba: "Cine duce gunoiul?" Ionel spune: "Il duc eu, mama."
S-a oferit de buna voie.

Sesizezi diferenta acum?

La treapta nr. 9 nu stiu sa explic. Nu o inteleg.
Tu ai dat o explicatie, eu am dat alta mai in spate. Depinde de situatie.
Da te poti bucura ca nu a fost mai rau. Spui tu.

Nu stiu acum cine pe cine trebuie sa schimbe. Ca cel de langa mine trebuie sa ma schimbe pe mine sau invers. In final Iisus s-a referit la toti oamenii zic eu.
Ca sa fie mai bine, ar trebui sa se schimbe toti oamenii odata.
Ar trebui sa nu mai faca nimeni rau.

Si da, inteleg si eu ca daca nu iertam vor fi 2 oameni rai in lume.
Cu diferenta ca poti ierta si sa ramana totusi 1 om rau in lume.
Ori daca ierti si in acelasi timp arati omului unde a gresit si il inveti sa faca mai bine, atunci chiar vor fi 2 oameni buni in lume.

In fine: asta cu raul care vindeca si cu traumele care lasa urme, eu spun ca am ajuns sa nu mai vedem realitatea.
Omul asa a fost facut. Unii sunt foarte sensibili si orice mica intepatura lasa urme, altul nu sufera nici daca ii dai cu toporul. Cel putin sufleteste.

Repet, Dumnezeu ne-a invatat totusi iubirea, caldura, ajutorul. Intr-un cuvant binele. Atunci de ce ne mai trebuie raul?
Cu binele ne vindecam sufletul si il facem puternic öi nu scrijelind mereu cu cuiul.


Si mai am atunci o intrebare.
Daca este asa cum spuneti voi cu iertarea. Atunci de ce trebuie sa mai existe tribunale si inchisori?
De ce mai trebuie sa pedepsim oamenii? Doar trebuie sa-i iertam.

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de sophia

Repet, Dumnezeu ne-a invatat totusi iubirea, caldura, ajutorul. Intr-un cuvant binele. Atunci de ce ne mai trebuie raul?

Vezi intamplarea din pateric cu Sfantul Antonie.Ce s-a intamplat cand a legat dracii ca sa nu mai bantuie prin obstea manastirii.

Si mai am atunci o intrebare.
Daca este asa cum spuneti voi cu iertarea. Atunci de ce trebuie sa mai existe tribunale si inchisori?
De ce mai trebuie sa pedepsim oamenii? Doar trebuie sa-i iertam.

Pai iertarea se dobandeste doar in urma pocaintei.Asa cum Dumnezeu
te iarta numai in urma pocaintei(canonul de pocainta) tot asa autoritatile
te iarta doar in urma pocaintei(care in acest caz o reprezinta canonul dat
de catre judecator la tribunal)

[catalin2]

1. Teologia catolica sustine ceva diferit de ortodoxie. In conceptia lor firea omului nu a avut de suferit in urma caderii (in schimb in protestantism firea omului s-a degradat de tot). Deci nu avea ce sa vindece Iisus. Dogma catolica (si protestanta) este alcatuita dupa conceptiile lui Anselm de Canterbury (sec. XI), adica doctrina ispasirii (satisfactiei). In aceasta conceptie pacatul este o ofensa adusa lui Dumnezeu, Iisus venind pentru a aduce o despagubire, prin faptele sale.
2. Invatatura ortodoxa spune ca Iisus a venit sa vindece firea umana. Asta nu inseamna ca a avut efect asupra fiecarui om, ci cel ce se boteaza si apoi conlucreaza cu harul.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de sophia

Si mai am atunci o intrebare.
Daca este asa cum spuneti voi cu iertarea. Atunci de ce trebuie sa mai existe tribunale si inchisori?
De ce mai trebuie sa pedepsim oamenii? Doar trebuie sa-i iertam.

Faptul ca noi il iertam pe aproapele nu inseamna ca el este in acel moment iertat de Dumnezeu. In mainile Lui sunt popoarele si conducatorii lor. El a dat putere conducatorilor sa vegheze la binele comun al popoarelor. Prin urmare, raufacatorul, chiar iertat de victima sa, trebuie judecat de rege sau in numele lui si, daca este gasit vinovat, pedepsit cu inchisoarea sau in alt fel mai potrivit pentru ca:
1) sa aiba un mijloc de a fi iertat de Dumnezeu pentru aspectul temporal al faradelegii. Este functia mantuitoare a pedepsei. Suferinta ispasirii penale este "dedusa" din suferinta purgatoriala sau imanenta. Mai mult, avand prilejul sa se identifice, prin suferinta, cu Domnul, care a suferit, pedeapsa este o ocazie (ca si boala) de a merge pe drumul care duce la iertarea si de consecintele spirituale ale faradelegii. Multi il descopera pe Dumnezeu in inchisoare, putini il descopera in imbuibare si trai fara griji.
2) sa compenseze prejudiciul temporal produs. Este "functia retributiva" al pedepsei.
3) sa ii faca pe ceilalti potentiali raufacatori sa renunte la planurile lor. Este functia de exemplu sau functia disuasiva a pedepsei. Redusa considerabil de cand pedepsele publice nu se mai practica.
4) sa il puna in imposibilitate pe raufacator sa mai faca faradelegi. Este functia ocrotitoare, ca sa zic asa, a pedepsei (ocroteste corpul social, adica pe ceilalti oameni).
5) sa reabiliteze onoarea raufacatorului, adica aspectele reeducativ si ispasitor al pedepsei.

Deisgur, cel putin o parte dintre acestea pot fi ratate. Pedepsitul isi poate rata ocazia pe care i-o ofera Domnul. Asa cum unii bolnavi devin mai acri dupa boala lor, in timp ce altii sunt imbunatatiti, tot asa unii raufacatori se pot adanci in rautatea lor in urma pedepsei, sau dimpotriva, pot iesi izbaviti. Banuiesc ca pe acest lucru insista Biserica in pastoratia detinutilor.

[delia31]

În prealabil postat de sophia

Un om sensibil sufera la fiecare atingere.

În prealabil postat de sophia

Unii sunt foarte sensibili si orice mica intepatura lasa urme, altul nu sufera nici daca ii dai cu toporul. Cel putin sufleteste

A fi sensibil in sensul in care zici aici, eu cred ca nu e o calitate. Ci semn de rana nevindecata. Unuia cu rana deschisa, chiar si atingerea cu o pana i se pare chin de neindurat.

În prealabil postat de sophia

Exista tot felul de oameni pe lumea asta, unii foarte sensibili (din nastere), altii mai nepasatori, alti mai luptatori, altii mai pasnici.

Dupa criteriul asta, Hristos in ce categorie de oameni intra? La sensibili sau nepasatori, pe care "nu-I doare nici daca dai cu toporul"?

În prealabil postat de sophia

Si asta cu raul care este trimis ca sa te vindece pe tine. Nu stiu.
...In fine: asta cu raul care vindeca ..

Sa nu te superi, oricat ai fi de sensibila, dar e gresit sa pui semnul egal intre suferinta si rau. Suferinta e rea doar fiindca nu-I intelegem rostul. Dar poate fi buna, daca ne lasam dusi la smerenie de ea.

În prealabil postat de sophia

Atunci de ce ne mai trebuie raul?

Suferinta, vrei sa zici. Fiindca altfel nu vrem nicicum sa ne smerim...( la mine ma refer).
Rau nu-i trebuie nimanui.

[AlinB]

În prealabil postat de Mihailc

Nu mă mir că apar tot mai mulţi nedumeriţi care pun întrebări aparent proaste, tocmai pentru că sunt sătui de cateheze pentru coafeze.

Probabil se pleaca de la asumtia gresita ca ar fi deja catehizate cat de cat.
Si ca eventual ar accepta catehizarea.

In cazul sophiei, i s-au explicat si alta data anumite chestii dar revine cu aceleasi "nedumeriri".