De la resemnare la acceptare

[oitza ratacita]

În prealabil postat de AGabriela

Adevarat, insa aceasta complacere vine dupa un timp in care am simtit ca m-am fortat sa fiu o "crestina" dupa tipic, cu rugaciuni lungi citite, cu mers la toate slujbele si unde am ajuns?...aproape de pragul disperarii pentru ca aveam asteptari prea mari: de la sfinti si Dumnezeu pe de o parte si de la mine pe de alta parte. Sigur ca incurajez pe cei ce pot face si pot fi prezenti la toate tipicurile, dar mai ales prezenta duminica la Sf Liturghie este obligatorie pentru cine poate. Dar pe de alta am ajuns la concluzia ca fiecare face cat poate si ce poate, de aceea fac si eu cat si ce pot, cam putin ce-i drept sau poate mai nimic...iar pentru restul mai vorbesc cu parintele la care ma spovedesc sau cu prietenii sau mai pun cate un post aici pe forum :)
Multumesc frumos oricum pentru parerea dvs. sincera. Sper sa mai recitesc aceste randuri din cand in cand

Evanghelistul Ioan a scris: "Si aceasta este viata cea vesnica, ca sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis" (Ioan 17, 3).
Cea mai inalta binecuvantare a sufletului omenesc este putinta de a-L cunoaste pe Dumnezeu.
Nu ne-am nascut pentru nimic altceva, nu traim pentru vreun alt scop, decat spre a cunoaste, a iubi si a sluji pe Dumnezeu pe pamant si a ne bucura de El in vesnicie.

Avem foarte multe asteptari de la Dumnezeu si de la Sfinti, dar realitatea este ca asteptarile noastre fata de Dumnezeu pot fi corecte sau incorecte, realiste sau nerealiste, in functie de masura in care Il cunoastem pe Dumnezeu.

De cunoașterea noastra personala de Dumnezeu depinde raportarea noastra la El. Gandurile si faptele noastre sunt in mare parte produsul meditarii personale la cine si cum este Dumnezeu. Deciziile noastre sunt marcate de increderea sau neincrederea in El. Reactiile noastre la felul in care lucreaza Dumnezeu in viata noastra, vor fi determinate de ceea ce stim despre Caracterul lui Dumnezeu. Vom avea asteptari realiste de la El pentru ca Il cunostem si credem in El. Si chiar daca nu stim ce va ingadui in viitor, suntem siguri ca nimic nu va fi contrar cu caracterul Sau bun, plin de dragoste si sfant.

Rugati-va si faceti in continuare tot ce va sta in putinta sa cercetati Cuvantul Lui si sa-L lasati sa vi se descopere intr-un mod clar in viata de zi cu zi. Nu deznadajduiti!