Cugetari din Dharma

In context biblic ghicitul precum si obiceiuri derivate din acest procedeu apar in mai multe situatii in special din VT.In cele mai multe situatii practica este condamnata dar exista si situatii in care poporul israelit a apelat la sorti: voia lui Dumnezeu cu privire la impartirea pamanturilor in timpul lui Iosua, alegerea tapului care sa fie jertfit in Ziua Ispasirii, stabilirea indatoririlor la Templu. In NT este foarte cunoscuta scena in care hainele Mantuitorului sunt impartite de catre soldatii romani prin tragere la sorti. Alegerea lui Matia este ultimul pasaj biblic in care se apeleaza la aceasta metoda pe care evreii, in unele situatii, o considerau legitima, in baza celor scrise in Proverbe 16:33. Metoda era folosita si de cei din comunitatea de la Qumran.

Cercetatorii sunt de parere ca ar fi existat doua metode. Prima dintre ele era cam asa: pe doua pietre erau scrise cele doua nume, erau puse intr-un vas si aruncate apoi afara. Prima care iesea era considerata alegerea Domnului. A doua metoda implica celebrele Urim si Tumim. Urim ar fi derivat din 'arar care ar insemna ,,a blestema" iar Tumim ar fi derivat din tamam care at fi insemnat ,,perfect". Se luau doua pietre si pe fiecare fata a fiecareia se inscriau cele doua sintagme, in asa fel incat fiecare piatra avea pe o parte scris Urim si pe alta Tumim. Apoi erau amestecate si aruncate. Pentru a se lua o decizie trebuia ca ambele sa indice acelasi nume, fie in bine fie in rau. Daca nu cadeau pe acelasi nume se considera ca nu este voia Domnului sa existe o alegere in acel moment. In ambele proceduri indicate se tragea la sorti o singura data, solutia fiind, de regula, definitiva.Este semnificativ, dpdv teologic, ca metoda dispare complet, din textele NT, dupa Rusalii.

Numai bine va doresc.