Pamantul Plat

[Trimisul]

Eu pot să accept că Pămîntul e plat, dar Soarele și Luna așa se văd din toate unghiurile, sferice, deci așa sînt.

+Practic înseamnă că tu nu eşti conştient că lumina suferă fenomenul de refracţie trecînd prin mediu. Experimentele unor entuziaşti fizicieni au fost făcute cu surse omnidirecţionale, cu lanterne sau cu lasere, pe cînd în cazul soarelui avem de a face cu o lumină ce curge dintr-un punct numit focar printr-un con situat într-un cristal învelit cu piatră netransparentă. Dacă poţi să-ţi închipui un con într-o semisferă la care baza conului şi al sferei coincid. Dacă ai face o secţiune prin con ar trebui să obţii un triunghi echilateral cu focarul în capul unghiului. Mă gîndesc că focarul ar putea fi steluţa sfintei treimi.

La lună e exat la fel doar că e triunghiul e are steluţa sfintei treimi în partea de jos şi în sus nu curge lumină ci noapte bună exact ca din soare însă spre apele de sus, de deasupra cerului.

Împreună Lumina Frumoasă şi Bună şi Noaptea frumoasă şi bună formează defapt ceva de genul stelei lui David.
:)

Sînt destui absolvenți de facultate care nu știu să citească ecuațiile lui Maxwell. Care au trecut prin școală copiind la majoritatea examenelor, care au intrat și absolvit din mila profilor și pentru ca facultatea să iasă bine în statistici.

+Şi eu sunt unul dintre ei... şi mi se pare firesc din moment ce în viaţă, la servici nu prea ai nevoie de astfel de cunoştinţe.

Termeni ca Laplacianul sau derivatele şi integralele sferice sau E-D, B-H sunt cîmpul magnetic B şi magnetic indus H şi cel electric E şi cel electric indus D.

După cum se observă ED sunt un început de la cuvîntul EDEN... care ar trebui să aibă semnificaţia că Raiul a fost în zona de Nord căci dacă ar fi fost în cealaltă zună, ''emisfera-fals sudică'' atunci s-ar fi scris: BHBN

Practic toată lăţimea şi lungimea pămîntului plat şi a apelor ar fi fost scrise corect aşa:

EDENNBHB.

Cît de simplu şi frumos. Deci în EDEN Dumnezeu (Adonai, NOI am) a sădit un RAI.

Mulţumesc pentru că mi-ai adus aminte de facultate însă puteai să pui o imagine mai mică pentru că a ta mi-a spart monitorul.

Ok incep sa cred din ce in ce mai mult ca tu faci misto. Alta varianta nu vad :))

[AlinB]

Si o sa tot faca atat timp cat se gasesc unii sa-l ia in serios :)

Florin, cred sincer ca Tesla a fost mai mare decit Einstein. Daca tu ai alt nume, ok, adu argumentele.

În prealabil postat de Intrarea Vagonului

Florin, cred sincer ca Tesla a fost mai mare decit Einstein. Daca tu ai alt nume, ok, adu argumentele.

Newton n-a fost rau, analiza matematica e destul de folositoare...

[RedRose]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Newton n-a fost rau, analiza matematica e destul de folositoare...

""Evrika! Daţi-mi o parghie si un punct de sprijin şi voi răsturna pământul." Arhimede..:)

[Trimisul]

Citat:
În prealabil postat de abaaaabbbb63
Newton n-a fost rau, analiza matematica e destul de folositoare...

""Evrika! Daţi-mi o parghie si un punct de sprijin şi voi răsturna pământul." Arhimede..:)

Păi fiecare îşi susţinea interesul, e firesc. Mă întreb totuşi de ce Newton după ce a constatat căderea obiectelor de ce şi-a generalizat teoria la întreaga creaţie extrapolînd fără ruşine? În mod normal ar trebui analizată tocmai matematica şi cu aparatul matematic ar trebui analizată tocmai analiza. Vei constata tot felul de spaţii ale absurdului deşi par complet logice.

Arhimede se pare că făcea foarte rar baie din moment ce şi-a pus problema volumului dezlocuit de un corp. Ce s-ar întîmpla dacă ar avea un costul rigid de scafandru umblînd pe sub apă şi s-ar alimenta de exemplu cu bere de la suprafaţa apei printr-un tub pănă ce trupul său ar fi atît de umflat încît s-ar lovi de marginile costumului? Ce volum de apă s-ar dezlocui înainte de a bea butoiul de bere şi ce volum de apă s-ar dezlocui la final?

Deci nu e nimic încurajator că a descoperit sapa, hîrleţul. Pămînul din spatele hîrleţului e clar un punct de sprijin şi muţi şi răstorni cu ea pământul conform efectului de pârghie. V-aţi întrebat de cînd ştiu romînii să sape pămîntul?

Iar dacă ne întoarcem la Newton, de ce deasupra liniei de imponderabilitate nici nu mai cad corpurile şi nici nu se mai atrag? Păi dacă s-ar atrage, oricît de mici ar fi forţele de atracţie dintre corpuri ar face corpurile să se lipească unele de altele adunîndu-se practic în uniiuni de corpuri tot mai mari.

Practic nu puşcă nici teoria lui Newton şi nici a lui Arhimede... şi orice student mediocru ar putea constata asta!

[AlinB]

În prealabil postat de Intrarea Vagonului

Florin, cred sincer ca Tesla a fost mai mare decit Einstein. Daca tu ai alt nume, ok, adu argumentele.

Da, si rozbombon e mai fain decat albastru :)

În prealabil postat de AlinB

Da, si rozbombon e mai fain decat albastru :)

Deloc, prefer maro. :)

[Trimisul]

Bineînţeles că Tesla e mai mare ca Einstain, că doar nu s-a rezumat la teorie, ci el mai întîi a descoperit din practică, apoi a enunţat o posibilă teorie şi apoi a făcut pe banii lui şi a altora practic motoare pe combustibil generatoare de electricitate. Aşa au americanii curent electric şi energie pentru becuri ca să le lumineze străzile. Tesla a fost de naţionalitate sîrbă deci era un fel de creştin, creştin ortodox.

Einstain a preluat de la alţii tot felul de teorii că era ceva funcţionar pe la brevete şi înţelegînd din practicile altora a încercat o teorie care să unifice toate teoriile pe care le descoperea în cererile de brevete.

Practic el nu ştia pe atunci de linia de imponderabilitate. Pe vremea aia nu erau rachete să iasă şi sateliţi staţionari şi nici avioanele nu ieşiseră din zona de cădere a corpurilor. Dacă ar fi ştiut de respectiva linie şi-ar fi dat seama imediat de imensa eroare şi de absurdul teoriilor explicaţioniste unitare pe care le-a emanat şi le-a susţinut.

De exemplu, dacă un observator de pe pămînt, vede un tren care se mişcă foarte repede pe şine şi în trenul cu un singur vagon cât tot trenul, de la un capăt trimiţi o rază de lumină la celălalt capăt, atunci cît va fi viteza luminii faţă de observatorul fix?

Dacă se adună sau se scad vitezele, a particulei luminoase lansată din sursa aflată la unul din capete cu cea a trenului faţă de observatorul fix. Atunci ce viteză are particula de lumină faţă de observatorul aflat la barieră?