Crucea fiecăruia şi nădejdea în Dumnezeu

În prealabil postat de forever...

Mă atrage somnul, iar dimineata ma trezesc greu. Şi nu stau să pierd vremea la tv. Văd somnul ca pe o metodă de a uita ce nu îmi convine.

Stiu cum e sa dormi ca sa nu mai stii si sa nu te mai gandesti la nimic. Am trait asta insa la un nivel si mai acut.
Eram atat de stresata incat ajunsesem sa adorm si cand nu prea era momentul. Incepusem sa ma tem serios ca problema se va agrava si ca ma va apuca subit somnul, te pomenesti, si cand m-as fi aflat pe strada sau cine stie pe unde... Asta ar fi fost chiar culmea sa adorm oriunde si in orice moment al zilei, fara sa ma pot controla.
Asa ca m-am dus la parinte si i-am spus ce mi se intampla. Si Dumnezeu a gasit o solutie salvatoare pentru situatia in care ma aflam.

Observ ca si la tine starea de stres se manifesta tot cu somnolenta, cumva iti gasesti refugiul in somn - sa dormi si sa nu mai stii de nimic.
Daca nu poti iesi singura din starea care-ti provoaca stres maxim, te va scoate Dumnezeu, numai sa-I ceri ajutorul.