Alternativa pentru copiii nostri: scoala acasa

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Întrebare pentru cei care fac școala acasă sau pentru cei care cunosc asemenea familii: cunoașteți vreun caz concret de copii integrați în sistem după ce au trecut clasele primare? Sau după gimnaziu? Sau într-a doișpea?

In Franta sunt multi care fac scoala acasa. De exemplu, fiica mea. Am cunoscuti multi astfel de copii in familiile de la parohie. Unul dintre pacientii mei chiar se ocupa cu asta, ca organizator.

Ce e drept, in Franta invatamantul e inca mai ideologizat ca cel din Romania. In multe privinte, ma face sa-mi amintesc de invatamantul ceausist. Doar ca cel francez, de acum, e mai perfid. Observatia asta am auzit-o, pentru prima data, la parintele Calciu Dumitreasa (care se referea, insa, la invatamantul american): pe vremuri, stiai ce anume din invatamant vine ca urmare a politicii partidului. Astazi, lucrurile sunt mult mai amestecate si un elev de liceu nu are prea mari sanse sa descopere, singur, nici mijloacele spalarii pe creier, nici ce trebuie facut pentru a le contracara.

[ioan67]

Foarte frumos!
Inseamna ca poti sa ne impartasesti, din experienta, cateva avantaje certe.
Precum si unele dezavantaje. Imposibil sa nu fie si din acestea....
Ai vrea, te rog, sa ne zici si noua?

P.S. Si in ce consta, mai exact, spalarea frantuzeasca de creier pe care ai amintit-o?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ioan67

Ai vrea, te rog, sa ne zici si noua?

Mai intai, cateva lucruri despre invatamantul de stat. Acesta este de trei grade: ciclul primar, de 5 ani, ciclul gimnazial (aici se cheama "colegiu") de 4 ani si liceul (sau invatamantul profesional) de 3 ani. Primele doua sunt coordonate de inspectoratele (aici se numesc "academii") departamanetale, iar liceele si filiera profesionala de inspectoratele regionale.

Directorii nu au norma didactica. Se ocupa numai de disciplina si de administratie.

Elevii incep orele unii de la 8, altii de la 8.15 etc, pana la 9. Dimineata au 3 sau 4 ore, in principiu alea mai grele, dupa care au o lunga pauza de masa de 2 ore (uneori de 1 ora si jumatate sau doar o ora). Masa se ia la cantina scolii/colegiului/liceului). In principiu, se poate lua si acasa. Dupa amiaza, adica de la ora 14 (sau 13.30, sau 13.45) copiii mai au 3, 4 sau 5 ore. "Ore" nu inseamna neaparat predare, ci sunt prevazute ore (si spatii) pentru studiul individual sau pe grup de lucru. Acestea sunt accesibile si in cazul in care vreun profesor nu vine la ore. Intre orele de dimineata, ca si intre cele de dupa-amiaza, practic nu exista pauza.
In concluzie, copiii isi petrec la scoala un timp cel putin egal cu timpul petrecut de parinti la serviciu. Desigur, numai conspirationistii ar putea vedea aici o metoda de a desparti pe copii de familiile lor, cine va ridica intrebarea de ce copiii stau atata vreme la scoala (fara sa invete mare lucru, dupa cum vom vedea) va primi raspunsul ca statul s-a gandit la binele parintilor, care trebuie sa munceasca.

Invatamantul (de toate gradele) este destructurat. Mai intai, destructurarea este intre materii: fizica este unita cu chimia. O parte din geografie e unita cu biologia si se cheama "stiintele vietii si Terrei". Alta parte din geografie e unita cu istoria etc.
Dar destructurarea este inca mai evidenta in cadrul fiecarei materii. Lucrurile nu se invata deductiv, ci inductiv: de la particular la general, adica invers decat in Romania. De exemplu, eu am invatat ca legatura metalica este un tip special de legatura covalenta, in care electronii sunt "pusi in comun" in reteaua cristalina a metalului. Aceasta punere in comun are drept consecinta urmatoarele proprietati ale metalelor: conductibilitatea electrica si termica, stralucirea metalica, maleabilitatea si ductilitatea. Ei bine, elevul din Franta, mai intai, experimenteaza faptul ca metalul conduce curentul electric, pe cand lemnul nu. Ce chestie! Isi noteaza in caietul de observatii, lucru care ii ia o ora. In ora urmatoare se verifica referatele, etc. De legaturi covalente si legaturi metalice aude la facultate. Elevul e incurajat sa "redescopere" realitatea lipsindu-i orice baza teoretica pentru aceasta. Pe urma elevul trebuie sa remarce ca o bucata de cupru sau de otel straluceste, pe cand una de lemn, nu. Intre stralucirea metalica si conductibilitatea electrica el nu vede nicio legatura.
Acelasi mod de abordare e la toate materiile. Scierea cuvintelor se invata pe de rost. Cuvantul "tete" (=cap) se scrie cu accent circumflex datorita la faptul ca asa se scrie. Ipoteza ca accentele circumflexe marcheaza litere pierdute din latina (de obicei litera "s"), ca, odata "tete" a fost "teste" e pastrata pentru facultate. Ca si viziunea generala ca limba este vie, ca dezvoltarea ei corespunde unor tendinte generale (rotacizare, iotacizare, inchiderea vocalelor etc).
Elevul din Franta isi petrece mai multe ore la scoala decat cel din Romania, pentru o programa mai subtire. Vede doar copaci, acolo unde sunt paduri. Rezultatul final este ca facultatile nu-i pot primi in aceasta stare de analfabetism intelectual. De aceea au aparut anii de "preparatoriat". Acolo, dupa 18 ani, elevii invata ce se invata la noi in liceu. Si acolo dau, pentru prima data, de greu. Acolo, timp de 10 ore de predare pe zi, trebuie sa recupereze intr-un an sau doi, tot ce nu au facut in sistemul "lalait" din invatamantul general.

P.S. Si in ce consta, mai exact, spalarea frantuzeasca de creier pe care ai amintit-o?

Istoria Frantei este o lunga lupta de emancipare a poporului de sub jugul regilor, reprezentati ai clasei exploatatoare. Secolul al XIX-lea si al XX-lea marcheaza lupta popoarelor din Asia si Africa de emancipare de sub dominatia europeana, care nu le lasa sa se dezvolte. Faptul ca, in prezent, in Coasta de Fildes oamenii nu au ce manca si elefantii sunt vanati e din cauza ca a fost colonie franceza. De acolo, suprastructura sociala lua oamenii liberi in sclavie si ii vindea negustorilor americani la Nantes. Este si un muzeu cu asta. Timp de secole Biserica a tinut oamenii in bezna, iar odiosii Nobili si sinistra Inchizitie smulgeau cu clestele inrosit unghiile unor savanti de renume mondial, precum Giordano Bruno, care incercau sa spuna oamenilor adevarul. Doar am fost cu scoala, ca sa vedem clestii Inchizitiei, dupa ce am fost la Nantes, la Muzeul Sclaviei. Are si religia laicista nu doar dogmele ei, ci si relicvele ei.

Scriitorii de valoare au fost mereu de stanga. Ca si filosofii. Voltaire a fost un mare scriitor, singurul dintre cei vechi pe care trebuie sa-l pregatim pentru bac. Dupa aceea a fost Zola, care a emancipat evreii, precum Dreyfuss, care erau cetateni de mana a doua. Boileau, Bossuet, Pascal ? N-am auzit. De Maistre, Blondel, Maritain ? Astia au jucat la echipa adversa. Secolul al XX-lea, adica singurul care conteaza, a avut doi scriitori: Camus si Sartre. Céline ? Asta e prenumele unei cantarete canadiene, Céline Dion. Arta a inceput ieri, fiindca pana alaltaieri oamenii din Europa erau prea ocupati sa se hacuiasca unii pe altii. Noroc cu UE, care ne garanteaza pacea. Inainte de Beatles nu a fost nimic. Primii pictori francezi au fost impresionistii. Spaniolii au si ei un pictor mare: Picasso. Asta a pictat un singur tablou: Guernica. Dali ? Nu am auzit.

[ioan67]

In cazul lui Dali, discretia e justificata. Tu ti-ai da copilul la educatie unuia care a dezvoltat metoda paranoic-critica si care picta paianjeni extraterestri?....:))

P.S. Merci pentru postare, Doc.
Acuma, revin totusi cu o rugaminte: poti sa-mi zici, simplu si pe liniute, asa ca la prosti, cateva avantaje (de-a stanga) si cateva dezavantaje (la dreapta) dintre cele pe care le stiti voi, din experienta concreta cu fetita voastra? O mica balanta decizionala, adica. Te rog frumos, chiar ne preocupa si pe noi cestiunea, macar pentru Maria si Nicolae, daca pentru Tudor e deja e cam tarziu...

[Mihnea Dragomir]

In afara de scolile de stat, exista scolile particulare. Aproape toate sunt confesionale (catolice). Ele sunt coordonate de episcopii. Sinodul episcopilor din Franta tuteleaza o directie de invatamant.

Scolile private sunt de doua feluri: cu contract cu statul (cam patru cincimi din ele) si fara contract cu statul (cam o cincime). Contract cu statul inseamna ca statul se obliga sa plateasca profesorii si tot el ii numeste in post (teoretic episcopul sau delegatul sau cu probleme de invatamant se poate opune unei numiri, dar este un lucru neobisnuit). In schimb, scoala adera la programa impusa de stat, la structura anului scolar impusa de stat etc. Practic, se predau cam aceleasi lucruri ca in scolile de stat si in aceeasi maniera. Diferenta este mai mult la elevi decat la profesori. Elevii, venind din familii care au o anumita orientare, au alt nivel decat colegii de la stat, lucru care se vede bine in statisticile privind rezultatele la examenele de brevet, la bac, in facultate.

Scolile fara contract cu statul nu au niciun fel de obligatii. Acolo se poate preda faptul ca descendenta omului din maimuta este departe de a fi o certitudine probata stiintific. Acolo se poate preda si despre Jaques Maritain, si despre Léon Bloy, si despre faptul ca Europa nu a fost in bezna pana la Secolul Luminilor. Dar parintii (si in mica masura episcopiile) platesc in intregime scolarizarea, care poate friza o mie de euro pe luna. Performantele acestor scoli sunt, de multe ori, cele mai bune. Pe de alta parte, putine familii pot rezista la costuri.

In afara de invatamantul "clasic", in care copilul merge la scoala, mai exista invatamantul acasa. Adica la distanta. Asta nu inseamna ca nu face scoala, ci ca o face acasa. Prin urmare, exista invatamant de stat la distanta si invatamant privat la distanta. In aceasta forma la distanta, avantajele in privat sunt mai putin evidente, fiindca statul e mult mai lipsit de mijloacele de a spala pe creier copiii (motiv pentru care si descurajeaza si cauta sa limiteze aceasta forma, care a luat, totusi, un mare avant in ultimii ani).

Avantajele invatamantului la distanta sunt:
-elevul isi organizeaza (evident, ghidat de parinti) timpul de lucru, astfel incat la sfarsitul anului sa fi dat toate lucrarile si testele de evaluare necesare. Nu are ore pierdute, asa cum sunt orele de "lucru in echipa", "dirigentie", "ore de aprofundare si recuperare" etc, care fac cam jumatate din orele de la scoala. Nu trebuie sa astepte ca un profesor sa-i explice prostului clasei pana ce acela da semne ca a inteles, timp in care toti ceilalti au pornirea sa se urce pe pereti. Prin urmare, elevul foloseste mult mai bine timpul lui si este mai productiv.
-este mai putin ideologizat. Chiar daca materia e aceeasi (vorbim acum de invatamantul de stat cu frecventa fata de cel de stat fara frecventa), elevul nu se mai duce cu scoala la liturghiile laice unde sunt tamaiati eroii Marii Revolutii Franceze. Nu trebuie sa mai faca referate despre soarta grea a sclavilor africani vanduti de colonistii europeni, etc.

Detractorii invatamantului de stat (stanga, adica majoritatea profesorilor si totalitatea ministrilor, fiindca majoritatea profesorilor sunt de stanga aici, ca si ministrii) cauta sa sublinieze faptul ca invatamantul la distanta impiedica socializarea copiilor. In realitate, niciunul dintre studiile care s-au facut nu arata ca cei de la distanta ar fi cu ceva mai autisti decat cei cu frecventa). Aceiasi, pun succesele invatamentului privat, ca si ale inavatamantului la distanta pe seama faptului ca sunt copii selectionati. Copiii din familii favorizate sunt suprareprezentati. Se confunda cauza cu efectul.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de ioan67

Asta una bucata. Dar mai e ceva, poate inca mai important: copilul are nevoie si de alti copii, de mediu social, nu doar de parinti si bunici. Un copil fara interactiune sistematica si dirijata spre finalitati educative si chiar spre joaca, e un copil trist...
Apoi, scoala nu e doar pentru examene. Ci pentru lungul examen al vietii care, vrem sau nu, implica si dimensiunea sociala.

Socializarea e cea mai importantă, atît pentru copii cît și pentru părinții lor.

Un copil dintr-un oraș mare are acces la diverse medii în care se poate întîlni cu cei de vîrsta lui, pe lîngă parcuri și vizite. Anume cluburi de tot felul, centre culturale și altele asemenea.

Un elev care studiază acasă nu e închis în apartament, doar că aceia care nu practică ȘA au impresia că părinții vor să-l izoleze în clopotul de sticlă. Poate că sînt și asemenea părinți, dar sper că foarte puțini.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Cum pregatesti un copil acasa pentru viata de facultate si dupa? Este vorba de presiunea unui test, unui examen la facultate sau vietii in general. Nu vad cum poti recrea aceasta presiune acasa, si cred ca un copil nu o sa fie pregatit sa se descurce in situatiile de stres maxim (in sesiune, sau intr-o sala de examen imensa cu 500 de persoane in ea) fara sa mearga la scoala.

Depinde de fiecare. Dacă voi adopta sistemul ȘA, voi încerca să-i obișnuiesc pe cei mici să se detașeze de stresul examenelor, de emoțiile puternice care te fac să nu te mai concentrezi și să nu mai ai randament în timpul testelor. Voi face tot posibilul ca ei să participe la evaluările naționale și chiar la olimpiade, după cum și alți părinți au reușit cu ai lor, am exemple.

[Florin-Ionut]

Cîteva avantaje ale ȘA:

- îi oferi șansa de a avea o copilărie lipsită de teme zilnice pentru acasă și de lecții lungi și greoaie de memorat pentru a doua zi
- în schimb îi alegi materiale de studiu de calitate, pentru cultura generală
- ai timp mai mult să te axezi pe talentele lui și încerci să le dezvolți, ajutat de profesori din domeniu
- nu ești obligat zilnic să trezești toată familia dis-de-dimineață
- nu ești obligat să angajezi o ”bonă” sau pe bunici ca să-i ia de la școală la amiază
- nu ești obligat să-i lași la after school
- nu ai manuale alternative care se tot schimbă. Poți opta cu succes pentru cele de acum 30 de ani: http://manualul.info/
- nu te confrunți cu lipsa manualelor, de exemplu taică-meu care e învățător nu a primit nici în ziua de azi manuale de-a III-a și acuși e gata semestrul

Dezavantaje ale ȘA:

- instituțiile acreditate, cu programă solidă și teste online, cu profesori care urmăresc copilul presupun studiul în limba respectivă
- acestea sînt cele mai scumpe. De exemplu Oxford HS costă cam 1000 de lei pe lună...
- te obligă să înveți cultura lor: limba, istoria, geografia, litaratura, tradiții, tot
- cele ieftine, de genul 300$ pe tot anul, nu sînt acreditate internațional
- dacă vrei la un moment dat să înscrii copilul în învățămîntul românesc, acesta va avea de echivalat o mulțime de obiecte în timp scurt
- sînt șanse să piardă cîțiva ani dacă nu i se recunosc toți anii de studiu acasă
- dacă mama e obligată să reia serviciul din motive financiare, atunci încearcă să-l înscrii la stat, POATE reușești.
- sînt atîtea cupluri care divorțează. Ce fac atunci copiii școliți acasă?

Discuția va continua cînd va fi vreme...

[simpllu]

Din nou, homeschooling-ul. De ce a ales o familie tânără să se mute din centrul Bucureştiului într-un sat din Oltenia şi să facă educaţie acasă cu copiii: Cei şapte ani de-acasă nu mai există, de la trei ani copilul e smuls din sânul familiei

http://www.activenews.ro/stiri-educa...amiliei-138028

[Florinvs]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Mai intai, cateva lucruri despre invatamantul de stat. Acesta este de trei grade: ciclul primar, de 5 ani, ciclul gimnazial (aici se cheama "colegiu") de 4 ani si liceul (sau invatamantul profesional) de 3 ani. Primele doua sunt coordonate de inspectoratele (aici se numesc "academii") departamanetale, iar liceele si filiera profesionala de inspectoratele regionale.

Directorii nu au norma didactica. Se ocupa numai de disciplina si de administratie.

Elevii incep orele unii de la 8, altii de la 8.15 etc, pana la 9. Dimineata au 3 sau 4 ore, in principiu alea mai grele, dupa care au o lunga pauza de masa de 2 ore (uneori de 1 ora si jumatate sau doar o ora). Masa se ia la cantina scolii/colegiului/liceului). In principiu, se poate lua si acasa. Dupa amiaza, adica de la ora 14 (sau 13.30, sau 13.45) copiii mai au 3, 4 sau 5 ore. "Ore" nu inseamna neaparat predare, ci sunt prevazute ore (si spatii) pentru studiul individual sau pe grup de lucru. Acestea sunt accesibile si in cazul in care vreun profesor nu vine la ore. Intre orele de dimineata, ca si intre cele de dupa-amiaza, practic nu exista pauza.
In concluzie, copiii isi petrec la scoala un timp cel putin egal cu timpul petrecut de parinti la serviciu. Desigur, numai conspirationistii ar putea vedea aici o metoda de a desparti pe copii de familiile lor, cine va ridica intrebarea de ce copiii stau atata vreme la scoala (fara sa invete mare lucru, dupa cum vom vedea) va primi raspunsul ca statul s-a gandit la binele parintilor, care trebuie sa munceasca.

Invatamantul (de toate gradele) este destructurat. Mai intai, destructurarea este intre materii: fizica este unita cu chimia. O parte din geografie e unita cu biologia si se cheama "stiintele vietii si Terrei". Alta parte din geografie e unita cu istoria etc.
Dar destructurarea este inca mai evidenta in cadrul fiecarei materii. Lucrurile nu se invata deductiv, ci inductiv: de la particular la general, adica invers decat in Romania. De exemplu, eu am invatat ca legatura metalica este un tip special de legatura covalenta, in care electronii sunt "pusi in comun" in reteaua cristalina a metalului. Aceasta punere in comun are drept consecinta urmatoarele proprietati ale metalelor: conductibilitatea electrica si termica, stralucirea metalica, maleabilitatea si ductilitatea. Ei bine, elevul din Franta, mai intai, experimenteaza faptul ca metalul conduce curentul electric, pe cand lemnul nu. Ce chestie! Isi noteaza in caietul de observatii, lucru care ii ia o ora. In ora urmatoare se verifica referatele, etc. De legaturi covalente si legaturi metalice aude la facultate. Elevul e incurajat sa "redescopere" realitatea lipsindu-i orice baza teoretica pentru aceasta. Pe urma elevul trebuie sa remarce ca o bucata de cupru sau de otel straluceste, pe cand una de lemn, nu. Intre stralucirea metalica si conductibilitatea electrica el nu vede nicio legatura.
Acelasi mod de abordare e la toate materiile. Scierea cuvintelor se invata pe de rost. Cuvantul "tete" (=cap) se scrie cu accent circumflex datorita la faptul ca asa se scrie. Ipoteza ca accentele circumflexe marcheaza litere pierdute din latina (de obicei litera "s"), ca, odata "tete" a fost "teste" e pastrata pentru facultate. Ca si viziunea generala ca limba este vie, ca dezvoltarea ei corespunde unor tendinte generale (rotacizare, iotacizare, inchiderea vocalelor etc).
Elevul din Franta isi petrece mai multe ore la scoala decat cel din Romania, pentru o programa mai subtire. Vede doar copaci, acolo unde sunt paduri. Rezultatul final este ca facultatile nu-i pot primi in aceasta stare de analfabetism intelectual. De aceea au aparut anii de "preparatoriat". Acolo, dupa 18 ani, elevii invata ce se invata la noi in liceu. Si acolo dau, pentru prima data, de greu. Acolo, timp de 10 ore de predare pe zi, trebuie sa recupereze intr-un an sau doi, tot ce nu au facut in sistemul "lalait" din invatamantul general.



Istoria Frantei este o lunga lupta de emancipare a poporului de sub jugul regilor, reprezentati ai clasei exploatatoare. Secolul al XIX-lea si al XX-lea marcheaza lupta popoarelor din Asia si Africa de emancipare de sub dominatia europeana, care nu le lasa sa se dezvolte. Faptul ca, in prezent, in Coasta de Fildes oamenii nu au ce manca si elefantii sunt vanati e din cauza ca a fost colonie franceza. De acolo, suprastructura sociala lua oamenii liberi in sclavie si ii vindea negustorilor americani la Nantes. Este si un muzeu cu asta. Timp de secole Biserica a tinut oamenii in bezna, iar odiosii Nobili si sinistra Inchizitie smulgeau cu clestele inrosit unghiile unor savanti de renume mondial, precum Giordano Bruno, care incercau sa spuna oamenilor adevarul. Doar am fost cu scoala, ca sa vedem clestii Inchizitiei, dupa ce am fost la Nantes, la Muzeul Sclaviei. Are si religia laicista nu doar dogmele ei, ci si relicvele ei.

Scriitorii de valoare au fost mereu de stanga. Ca si filosofii. Voltaire a fost un mare scriitor, singurul dintre cei vechi pe care trebuie sa-l pregatim pentru bac. Dupa aceea a fost Zola, care a emancipat evreii, precum Dreyfuss, care erau cetateni de mana a doua. Boileau, Bossuet, Pascal ? N-am auzit. De Maistre, Blondel, Maritain ? Astia au jucat la echipa adversa. Secolul al XX-lea, adica singurul care conteaza, a avut doi scriitori: Camus si Sartre. Céline ? Asta e prenumele unei cantarete canadiene, Céline Dion. Arta a inceput ieri, fiindca pana alaltaieri oamenii din Europa erau prea ocupati sa se hacuiasca unii pe altii. Noroc cu UE, care ne garanteaza pacea. Inainte de Beatles nu a fost nimic. Primii pictori francezi au fost impresionistii. Spaniolii au si ei un pictor mare: Picasso. Asta a pictat un singur tablou: Guernica. Dali ? Nu am auzit.

In general sunt de acord cu cele spuse de dumneavoastra, cu cateva exceptii!

-Epoca colonialismului a fost o epoca de trista amintire, puterile coloniale vest-europene jefuind bogatiile (minereuri, lemn, petrol, etc) popoarelor din Asia, Africa sau America, si tinandu-i pe localnicii de acolo intr-o stare de inapoiere culturala si materiala.

Exista numeroase dovezi in acest sens. De la jaful practicat de colonialistii spanioli in America Latina (când acestia au distrus stravechi civilizatii, precum maya sau azteca), la rata foarte mare de analfabetism a popoarelor aflate sub jugul colonial, la rata mare a mortalitatii in randul acestor popoare, etc!

Lupta de eliberare nationala si sociala a popoarelor din Asia, Africa, America, de sub jugul colonial, a fost o lupta justa si dreapta, progresista! Indiferent ce sistem economic si politic si oranduire sociala au ales acele popoare dupa obtinerea suveranitatii si independentei de stat, trebuie spus (si aici cred ca suntem cu totii de acord) ca orice popor are dreptul sa aibă statul sau independent, suveran, sa-si decida singur destinul, fara nici un fel de amestec din afara, pe baza respectarii principiului neamestecului in treburile interne, a respectarii suveranitatii si independentei fiecarui popor in parte.

Justetea acestui principiu a fost confirmata si in cadrul ONU, la începutul anilor 1960.

Franta si poporul francez ar trebui sa-si ceara public scuze, pentru suferintele provocate popoarelor din fostele colonii franceze.


-In evul mediu, inchizitia patronata de biserica catolica, a reprezentat o pagina intunecata din istoria umanitatii! Inchizitia se face vinovata de asasinarea multor oameni nevinovati, multi din ei fiind asasinati pentru cele mai absurde invinuiri!

Nu numai marii oameni de stiinta asasinati de inchizitie, dar si oamenii simpli au suferit atunci din cauza inchizitiei.