Psalmii nepotilor lui David.

[Moroco]

În prealabil postat de cozia

Chapeu Bas!
Genial spus.

Nu e cazul...

Facand rau femeii, sustinand ca-i curva daca egoismului tau ar profita de placerile inselaciuniunilor, in prezenta ei ii faci si mai mult rau si pentru ca esti vinovat si ca devi mai vinovat sustii ca ea e vinovata si atunci ies executantii la lucru si iti crede sentinta, o ia de buna si o executa (ipocritii din tine) sustinand ca fac razbunare, dreptate... la fel ca pe vremea Susanei in Israel... lepadandu-l pe Daniel si privindu-l ca pe un rau ca pe un fraier, nu-l cred si vor sa scape... pai daca te dai crestin ortodox ca un nepot continuator al fiilor lui Avraam si Sarra, nu trebuia sa ceri Domnului sa aiba mila de pacatosii cei mai vinovati cum a cerut si a facut el mila cu ei mereu supunandu-se doar pe sine insusi indreptarii si nepacatuirii? Nu trebuia sa cauti si tu cromule mantuirea lor si nicidecum executia, excludera si lapidarea lor publica sarind cu furie criminala sa razbuni ”raul” facut tie cu rau aruncandu-i in iad si pe tine in rai?

Asa e de simplu, de acolo fricaraiala asta furioasa foarte suparata, autoambalanta sa distruga sa scape care te ia in ipocrism excrocant si-n indreptarea lui prin faceri de si mai rau, pacate si recidive patimase tot mai neputincioase si voite desi stii ca nu e bine si asa cum face cu fata (cu sfanta) tot asa face omul si cu Dumnezeu, e rau cu El si intalnindu-se cu El ii face mai rau si fiind vinovat si facandu-se mai vinovat zice ca El e raul, vinovatul, nicidecum poftele, faptele, minciunile si confuziile sale si se razbuna executand fara cracnire ascultand voiunii-uniunii din interior de o astfel de ”judecata” concurand in topul pacatului, al putorii duhovnicesti si al habarniciei muncilor habotnice nebinecuvantate care-i face si mai ”dumnezei” pe nedrept, tot mai pe nedrept, din aia ce se pilesc unii pe altii luandu-si bani si case, privilegii, diplome si premii, buni fiind de a li se decerna zmeura de baal-aur ca primii in topul rusinii, topul celor mai mari si mai tari dumnezei decat Dumnezeu... insa dumnezei din aia pe nedrept... si asa de simplu o patim dandu-ne frictime vrerednice, cu asa fapte interne simple si neintelese dar cu neputinte mari si recidive dese daca lepadam lucrul binecuvantat al sfinteniei si topul sfinteniei Domnului, competitie inaltatoare si cu adevarat vrednica in care ar fi trebuit sa concureze pacatosii ce se pocaiesc luand exemplul sfintilor. Si cu cat stim cu atat mai mult nu facem devenind mai surpati si nefericiti... si casa zidita pe nisip miscator, vine valul si-ti ia calul... calutul cel alb pe care se poarta Cuvantul la sfarsit de timp.