duminica prima zi din saptamana ?

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Nici nu am ce răspuns să dau la o aşa prostie. Dumnezeu să-i pună la treabă pe evrei în Sabat? Poate vă referiţi la egipteni. Aceştia nu ţineau cont de religia lor, punându-i la treabă şi în sabat (Ieşirea 5,8).

Aceasta prostie era de fapt ceea ce spuneati dvs. si crocomau ca nu intelegeti in alt mesaj.
Eu am dat de cateva ori pasajul din Iesirea 16. Atunci evreii se rascoala si Domnul le spune ca a doua zi va cadea mana si in acea seara vor manca prepelite.
"12. "Am auzit cârtirea fiilor lui Israel. Spune-le dar: Diseară carne veţi mânca, iar dimineaţă vă veţi sătura de pâine şi veţi cunoaşte că Eu, Domnul, sunt Dumnezeul vostru".
13.Iar, dacă s-a făcut seară, au venit prepeliţe şi au acoperit tabăra, iar dimineaţa, după ce s-a luat roua dimprejurul taberei."

Asadar, ca sa manace acele prepelite trebuiau sa le adune (daca erau vii sa le omoare) si apoi sa le pregateasca. Dupa sapte zile, cand s-a instituit Sabatul, mana nu cadea si ei nu puteau prepara mancarea in acea zi. Pasajul dat de dvs. din Egipt nu are legatura cu saptamana de odihna.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Simplă speculaţie. Şi dacă Creaţia începea cu o zi după, duminica ar fi fost zi de odihnă. Logic.

Speculatie e ce sustin adventistii, ca exista deja sabatul. Dar acolo spune ca in ziua a cincisprezecea a lunii a doua dupa iesirea din Egipt poporul s-a rasculat. Inseamna ca si-or fi planificat rascoala.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Maica Domnului ţinea legea nouă, căci legea veche fusese deja ţintuită pe cruce

Pai duminica este ziua Invierii, nu a rastignirii. Ziua indicata de dvs. este ziua dupa ce a fost rastignit Iisus.

[catalin2]

Ca o completare, pe care nu stiu cati adventisti o stiu, ziua de sabat la evrei incepe in seara zilei de vineri si se sfarseste in seara zilei de sambata (din cate am citit pana apar trei stele pe cer). Deci adventistii oricum nu respecta nici ziua de Sabat tinuta de evrei.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

In acel articol se spunea ca termenul de "sabat", adica "odihna", apare doar atunci cand Moise a primit porunca tinerii in ziua a saptea.

Ceea ce este incorect. Termenul [שַבָת] sabat apare încă din cartea Facerii (2,2; 2,3).

În prealabil postat de catalin2

Dar sapte zile de odihna, de sarbatoare, fusesera date cu ocazia Pastilor. Iesirea 12, 16, screid e odihna de Pasti: "În ziua întâi să aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântă; şi în acele zile să nu faceţi nici un fel de lucru decât numai cele ce trebuie fiecăruia de mâncat, numai acelea să vi le faceţi."
Coreligionari ai dvs. mai avansati in teologie spun de sabatul Pastilor: http://tornafratre.blogspot.com/search?q=coloseni

Nu doar Paştele era sărbătoare considerată de odihnă (sabat), ci şi alte şase sărbători de pe parcursul anului religios iudaic. Aceste sărbători au fost instituite după Exod, făcând parte din sabatele ceremoniale. Spre deosebire de acestea, sabatul zilei a şaptea (sâmbăta) a fost binecuvântat şi sfinţit de Dumnezeu încă de la Crearea pământului.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Asadar, ca sa manace acele prepelite trebuiau sa le adune (daca erau vii sa le omoare) si apoi sa le pregateasca.

De unde aţi dedus dvs. că prepeliţele cădeau în fiecare zi (pe parcursul peregrinării în deşert sunt raportate doar două ocazii când evreii au mâncat prepeliţe)? Şi mai ales, de unde aţi dedus că prepeliţele au căzut sâmbăta?

În prealabil postat de catalin2

Speculatie e ce sustin adventistii, ca exista deja sabatul. Dar acolo spune ca in ziua a cincisprezecea a lunii a doua dupa iesirea din Egipt poporul s-a rasculat. Inseamna ca si-or fi planificat rascoala.

Nu înţeleg ce legătură e între răscoală şi sabat?

În prealabil postat de catalin2

Pai duminica este ziua Invierii, nu a rastignirii. Ziua indicata de dvs. este ziua dupa ce a fost rastignit Iisus.

Tocmai. Ziua indicată de mine este sâmbăta - cea în care maica Domnului şi femeile mironosiţe s-au odihnit după Porunca divină (Luca 23,56). Iar ziua următoare duminica (prima zi a săptămânii) s-au dus la mormânt ca să se apuce de lucru.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Ca o completare

Am şi eu o completare la ce aţi spus că evreii până la Sinai nu cunoşteau săptămâna: Facerea 29,27-28. Uite că o cunoşteau!

În prealabil postat de catalin2

nu stiu cati adventisti o stiu, ziua de sabat la evrei incepe in seara zilei de vineri si se sfarseste in seara zilei de sambata (din cate am citit pana apar trei stele pe cer). Deci adventistii oricum nu respecta nici ziua de Sabat tinuta de evrei.

Toţi adventiştii ştiu acest lucru şi-l respectă întocmai cum stă scris în Biblie. Sabatul începe de vineri seara de la apus şi ţine până sâmbătă seara la apus. Se pare că pentru dumneavoastră este o noutate acest lucru.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

De unde aţi dedus dvs. că prepeliţele cădeau în fiecare zi (pe parcursul peregrinării în deşert sunt raportate doar două ocazii când evreii au mâncat prepeliţe)? Şi mai ales, de unde aţi dedus că prepeliţele au căzut sâmbăta?

Pai nu mai stiti ca am calculat toate zilele? Vedeti Iesirea 16. In seara in care s-au rasculat iudeii Domnul le-a dat prepelite. A doua zi a inceput sa cada mana timp de sase zile. Deci prepelitele au fost date in ziua sabatului (adventist, ca evreii nu cunosteau sabatul).

În prealabil postat de tricesimusquintus

Nu înţeleg ce legătură e între răscoală şi sabat?

Nu e nicio legatura, era doar ziua in care s-au rasculat.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Tocmai. Ziua indicată de mine este sâmbăta - cea în care maica Domnului şi femeile mironosiţe s-au odihnit după Porunca divină (Luca 23,56). Iar ziua următoare duminica (prima zi a săptămânii) s-au dus la mormânt ca să se apuce de lucru

Si nu e intainte de Invierea Domnului, atunci cand s-a desavarsit legea? Cum puteau sa tina duminica, din moment ce nu aveau ce sa tina, adica Invierea Domnului?

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Am şi eu o completare la ce aţi spus că evreii până la Sinai nu cunoşteau săptămâna: Facerea 29,27-28. Uite că o cunoşteau!

Acolo e vorba de sapte ani, apoi de sapte zile. La fel cum pe vremea lui Noe tot sapte zile apar. E un numar de zile intamplator. In alte parti sunt alt numar de zile. Ar trebui sa spunem acum ca sapte ani au vreo semnificatie. Nu au.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Toţi adventiştii ştiu acest lucru şi-l respectă întocmai cum stă scris în Biblie. Sabatul începe de vineri seara de la apus şi ţine până sâmbătă seara la apus. Se pare că pentru dumneavoastră este o noutate acest lucru.

Nu stiam, chiar ma gandeam ca poate tin totusi. Deci sambata seara toti adventistii se uita pe cer si numara stelele? Cand sunt trei termina sambata. :)

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

In seara in care s-au rasculat iudeii Domnul le-a dat prepelite. A doua zi a inceput sa cada mana timp de sase zile. Deci prepelitele au fost date in ziua sabatului (adventist, ca evreii nu cunosteau sabatul).
Nu e nicio legatura, era doar ziua in care s-au rasculat.

Măi omu' lui Dumnezeu, dacă n-are nicio legătură, de unde şi până unde aţi dedus că ziua aceea era sâmbătă?

În prealabil postat de catalin2

Si nu e intainte de Invierea Domnului, atunci cand s-a desavarsit legea? Cum puteau sa tina duminica, din moment ce nu aveau ce sa tina, adica Invierea Domnului?

Probabil ţi-ai propus să mă scoţi din minţi... nu ţine! Învierea Domnului n-au ţinut-o nici atunci nici după aceea (mă refer la maica Domnului şi la sfinţii apostoli). Iar abrogarea vechiului legământ nu are nicio legătură cu Învierea. Acesta s-a desfiinţat la Cruce, când catapeteasma din Templu s-a sfâşiat de sus până jos.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Acolo e vorba de sapte ani, apoi de sapte zile. La fel cum pe vremea lui Noe tot sapte zile apar. E un numar de zile intamplator. In alte parti sunt alt numar de zile. Ar trebui sa spunem acum ca sapte ani au vreo semnificatie. Nu au.

Acum chiar ai dat-o-n bară! Nimic nu e întâmplător în Scriptură. Însăşi cifra 7 reprezintă desăvârşirea. Iar 7 ani chiar au semnificaţie şi încă sabatică. Ai auzit de an sabatic?

În prealabil postat de catalin2

Nu stiam, chiar ma gandeam ca poate tin totusi. Deci sambata seara toti adventistii se uita pe cer si numara stelele? Cand sunt trei termina sambata. :)

Conform Scripturii orice zi începe la apusul soarelui (vezi săptămâna Creaţiei). Apariţia (vizibilitatea) stelelor este o consecinţă a apusului.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Ceea ce este incorect. Termenul [שַבָת] sabat apare încă din cartea Facerii (2,2; 2,3).

Cred ca semnatarul articolului se referea la acea sarbatoare si cele date evreilor de Domnul. Desi aveau zile de odihna nu se numeau sabat (=odihna).

În prealabil postat de tricesimusquintus

Nu doar Paştele era sărbătoare considerată de odihnă (sabat), ci şi alte şase sărbători de pe parcursul anului religios iudaic. Aceste sărbători au fost instituite după Exod, făcând parte din sabatele ceremoniale. Spre deosebire de acestea, sabatul zilei a şaptea (sâmbăta) a fost binecuvântat şi sfinţit de Dumnezeu încă de la Crearea pământului

Stim ca erau si alte sarbatori de incetare a lucrului, odihna. Toate sarbatorile erau obligatorii, nu numai ziua a saptea. De crearea pamantului au aflat evreii tot de la Moise, ca primele carti sunt scrise de Moise, ceea ce ii spunea Dumnezeu. V-am mai scris, pe timpul lui Iosua intr-o zi soarele a stat pe cer toata ziua, deci fata de ziua data lui Moise sambata ar fi cam duminica.