duminica prima zi din saptamana ?

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Altă prostie cât casa [poporului]! Paştele nu era sărbătoare săptămânală, ci anuală. Iar לַיהוָה חַג (chag l'Yahweh) nu înseamnă "odihna Domnului", ci "sărbătoarea (praznicul) Domnului".

Se pare ca progresam, am trecut de la "nu intelegem" la "sunt prostii".
In acel articol se spunea ca termenul de "sabat", adica "odihna", apare doar atunci cand Moise a primit porunca tinerii in ziua a saptea.
Dar sapte zile de odihna, de sarbatoare, fusesera date cu ocazia Pastilor. Iesirea 12, 16, screid e odihna de Pasti: "În ziua întâi să aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântă; şi în acele zile să nu faceţi nici un fel de lucru decât numai cele ce trebuie fiecăruia de mâncat, numai acelea să vi le faceţi."
Coreligionari ai dvs. mai avansati in teologie spun de sabatul Pastilor: http://tornafratre.blogspot.com/search?q=coloseni

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

In acel articol se spunea ca termenul de "sabat", adica "odihna", apare doar atunci cand Moise a primit porunca tinerii in ziua a saptea.

Ceea ce este incorect. Termenul [שַבָת] sabat apare încă din cartea Facerii (2,2; 2,3).

În prealabil postat de catalin2

Dar sapte zile de odihna, de sarbatoare, fusesera date cu ocazia Pastilor. Iesirea 12, 16, screid e odihna de Pasti: "În ziua întâi să aveţi adunare sfântă, în ziua a şaptea iar adunare sfântă; şi în acele zile să nu faceţi nici un fel de lucru decât numai cele ce trebuie fiecăruia de mâncat, numai acelea să vi le faceţi."
Coreligionari ai dvs. mai avansati in teologie spun de sabatul Pastilor: http://tornafratre.blogspot.com/search?q=coloseni

Nu doar Paştele era sărbătoare considerată de odihnă (sabat), ci şi alte şase sărbători de pe parcursul anului religios iudaic. Aceste sărbători au fost instituite după Exod, făcând parte din sabatele ceremoniale. Spre deosebire de acestea, sabatul zilei a şaptea (sâmbăta) a fost binecuvântat şi sfinţit de Dumnezeu încă de la Crearea pământului.

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Ceea ce este incorect. Termenul [שַבָת] sabat apare încă din cartea Facerii (2,2; 2,3).

Cred ca semnatarul articolului se referea la acea sarbatoare si cele date evreilor de Domnul. Desi aveau zile de odihna nu se numeau sabat (=odihna).

În prealabil postat de tricesimusquintus

Nu doar Paştele era sărbătoare considerată de odihnă (sabat), ci şi alte şase sărbători de pe parcursul anului religios iudaic. Aceste sărbători au fost instituite după Exod, făcând parte din sabatele ceremoniale. Spre deosebire de acestea, sabatul zilei a şaptea (sâmbăta) a fost binecuvântat şi sfinţit de Dumnezeu încă de la Crearea pământului

Stim ca erau si alte sarbatori de incetare a lucrului, odihna. Toate sarbatorile erau obligatorii, nu numai ziua a saptea. De crearea pamantului au aflat evreii tot de la Moise, ca primele carti sunt scrise de Moise, ceea ce ii spunea Dumnezeu. V-am mai scris, pe timpul lui Iosua intr-o zi soarele a stat pe cer toata ziua, deci fata de ziua data lui Moise sambata ar fi cam duminica.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

Desi aveau zile de odihna nu se numeau sabat (=odihna).

Vă rog nu mai faceţi afirmaţii neverificate. Chiar aşa se numeau: [שַבָת] sabat! Citiţi de exemplu Lev.23,32, unde nu e vorba de sâmbătă, ci de o altă sărbătoare numită sabat (= odihnă).

În prealabil postat de catalin2

De crearea pamantului au aflat evreii tot de la Moise, ca primele carti sunt scrise de Moise, ceea ce ii spunea Dumnezeu.

De crearea pământului ştiau şi înainte de Moise. Adam i-a povestit lui Set, Set lui Arpacşad, Noe, Sem, Avraam, etc. Ce-aţi păţit, v-aţi lepădat brusc de Sfânta Tradiţie?

În prealabil postat de catalin2

V-am mai scris, pe timpul lui Iosua intr-o zi soarele a stat pe cer toata ziua, deci fata de ziua data lui Moise sambata ar fi cam duminica.

Şi v-am răspuns, nu ştiu de ce tot reluaţi lucruri deja lămurite. Evreii nu aveau radiotelescoape, ei calculau ziua după apusul soarelui. Dacă soarele n-a apus, însemna că încă nu se terminase ziua. Simplu!

P.S. V-aş mai spune ceva legat de ziua aceea bublucaşă din timpul lui Iosua, dar mi-e teamă că vă încurc mai rău.

[catalin2]

Vă rog nu mai faceţi afirmaţii neverificate. Chiar aşa se numeau: [שַבָת] sabat! Citiţi de exemplu Lev.23,32, unde nu e vorba de sâmbătă, ci de o altă sărbătoare numită sabat (= odihnă).

Iar le incurcam. Eu am comentat ce scria in acel articol. Iar acolo spunea ca inainte ca Dumnezeu sa-i dea lui Moise ziua de odihna nu se mentioneaza sabat, dvs. ati dat o mentionare de dupa acea data. In Biblia ortodoxa scrie odihna, nu sabat, dar asta nu are importanta.

În prealabil postat de tricesimusquintus

De crearea pământului ştiau şi înainte de Moise. Adam i-a povestit lui Set, Set lui Arpacşad, Noe, Sem, Avraam, etc. Ce-aţi păţit, v-aţi lepădat brusc de Sfânta Tradiţie?

Si doar evreii nu stiau, de aceea Moise le-a aflat de la Dumnezeu. Ca Adam i-a povestit lui Set si asa mai departe stiu doar adventistii, ca din alte surse nu gasim. Interesant e ca Adam o afost creat in ultima zi, se poate pune intrebarea daca stia si el ce a fost inainte.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Şi v-am răspuns, nu ştiu de ce tot reluaţi lucruri deja lămurite. Evreii nu aveau radiotelescoape, ei calculau ziua după apusul soarelui. Dacă soarele n-a apus, însemna că încă nu se terminase ziua. Simplu!

Evreii da, dar fata de creatie ziua s-a decalat cu o jumatate de zi cel putin. Ca doar adventistii sustin ca s-a pastrat exact ca la creatie.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de catalin2

In Biblia ortodoxa scrie odihna, nu sabat, dar asta nu are importanta.

Bineînţeles că scrie cum i-a venit mai la îndemână traducătorului. Luaţi de exemplu Col. 2,16 unde cuvântul original este "sabate", iar versiunea ortodoxă traduce "sâmbete", deşi e vorba de sabate ceremoniale, nu de sabatul zilei a şaptea.

În prealabil postat de catalin2

Si doar evreii nu stiau, de aceea Moise le-a aflat de la Dumnezeu. Ca Adam i-a povestit lui Set si asa mai departe stiu doar adventistii, ca din alte surse nu gasim.

Găsim şi din alte surse. Exemplu povestirea potopului găsită la popoare total izolate de grupul euro-asiatic. Ştiţi ce este cu adevărat interesant? Faptul că se arată neîncredere în fapte transmise din generaţie în generaţie, deşi acestea sunt raportate de Biblie; în schimb se acordă tot creditul unor basme ale Sfintei Tradiţii ce nu apar de fel în Scriptură!

În prealabil postat de catalin2

Interesant e ca Adam o afost creat in ultima zi, se poate pune intrebarea daca stia si el ce a fost inainte.

Urâtă suspiciune! Ce vreţi să insinuaţi, că Dumnezeu l-ar fi minţit pe Adam?

În prealabil postat de catalin2

Evreii da, dar fata de creatie ziua s-a decalat cu o jumatate de zi cel putin. Ca doar adventistii sustin ca s-a pastrat exact ca la creatie.

Domnule, nu înţelegi că evreii nu aveau ceasuri electronice, ei se ghidau după apusul soarelui în calcularea zilei!? Totuşi, pentru liniştea dumitale, "decalajul" acela a fost recuperat (4 Regi 20,10-11).

[catalin2]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Găsim şi din alte surse. Exemplu povestirea potopului găsită la popoare total izolate de grupul euro-asiatic. Ştiţi ce este cu adevărat interesant? Faptul că se arată neîncredere în fapte transmise din generaţie în generaţie, deşi acestea sunt raportate de Biblie; în schimb se acordă tot creditul unor basme ale Sfintei Tradiţii ce nu apar de fel în Scriptură!

Asta cu potopul da, dar ce legatura are cu ceva fictiva ca ziua de odihna inainte de Moise. Asta pe tot globul si in toata istoria (ca am aratat cum era la babilonieni si la egipteni) nu pare, doar la adventisti, care nici macar nu sunt un popor vechi, aparand de vreo 150 de ani.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Urâtă suspiciune! Ce vreţi să insinuaţi, că Dumnezeu l-ar fi minţit pe Adam?

De ce sa-l minta, unde scrie ca i-ar fi spus, ca sa-l minta. Ca el apare doar in ziua a sasea, nu avea cum sa stie de la sine.

În prealabil postat de tricesimusquintus

Domnule, nu înţelegi că evreii nu aveau ceasuri electronice, ei se ghidau după apusul soarelui în calcularea zilei!? Totuşi, pentru liniştea dumitale, "decalajul" acela a fost recuperat (4 Regi 20,10-11

Cum am mai spus, ei nu aveau, dar se pare ca adventistii dupa asta se ghideaza. Deci ziua de sabat trebuie sa fie exact aceea din creatie altfel nu se mantuie. O fi recuperta, dar a recuperat acelasi inteval de timp? Ce insemna 10 liniute? Mi-e teama ca tot a mai ramas ceva si adventistii nu respecta exact ziua creatiei. :)
Uitati, alta problema: ce fac eschimosii, la unii e zi lase luni. :)