Filozofia platonica a religiei

Filozofia platonica a religiei


Filozofia platonica a religiei

 

La Platon avem de-a face cu o viziune metafizica, in care lumea este ordonata dupa scopurile unei Ratiuni universale si pentru care binele si raul sunt considerate ca entitati absolute, asa ca, intr-o asemenea viziune era natural ca existenta raului in lume si in istorie sa constituie o problema centrala. Acest rau isi are originea - dupa "Phaidon" - in corp si in facultatile inferioare ale sufletului, care pot sa se opuna ratiunii si sa produca raul. Si, pentru a explica faptul, asa de evident, ca in natura se gasesc puteri vrajmase oricarei ordini teleologice, asadar puteri arationale, Platon accepta, alaturi de sufletul bun al lumii, si un altul, care este rau, apropiindu-se prin aceasta de dualismul iranian.

 

 

Important este pentru noi sa stim ca, in ultima analiza, singura origine a raului este, pentru Platon, omul, din pricina ca Dumnezeu este bun si nu poate fi cauza raului. Gratie libertatii de vointa omul singur este acela care isi hotaraste destinul in lume, prin aceea ca el poate alege binele sau raul. Virtutea si viciul isi poarta rasplata in ele insele : omul virtuos care este chinuit de nostalgia de a realiza, pe cat este posibil, asemanarea cu Divinitatea este fericit; in timp ce acela care savarseste nedreptatea, isi primeste pedeapsa in aceea ca este nefericit. Cu aceasta idee Platon pune problema valorii interioare a omului.

 

Platon mai este stapanit si de convingerea nestramutata ca Dumnezeu nu paraseste pe cel virtuos si ca cel nedrept isi primeste pedeapsa prin aceea ca acesta este in interiorul sau nefericit; el isi primeste pedeapsa daca nu aici, atunci in lumea de dincolo. Pedeapsa are pentru Platon un rol pedagogic.

 

Toti comentatorii filozofiei platonice sunt de comun acord ca, pentru Platon, Divinitatea este identica cu Ideea de Bine, alaturi de care nu mai poate exista nici o alta divinitate si mai ales o divinitate personala, desi uneori s-ar parea ca Platon gandeste Divinitatea ca fiind o fiinta personala. Ceea ce ne lasa aceasta impresie este faptul ca, ca poet si profet, acesta nu poate gandi Divinitatea decat ca persoana. Dar totusi, daca avem in vedere filozofia platonica ca un intreg, atunci trebuie sa spunem ca pentru Platon, Divinitatea ramane o simpla Idee. Este "Nous"-ul universal.

 

Este interesanta pozitia lui Platon fata de zeii religiei antice grecesti, in "Statul" ideal tineretul nu trebuie sa afle nimic despre acesti zei. Curios este ca, cu tot rationalismul sau, Platon nu s-a atins de religia stramosilor sai, ci a reprezentat convingerea ca in cel mai bun stat trebuie sa fie cinstiti toti zeii si toti eroii poporului. Chiar si oracolului de la Delphi Platon i-a recunoscut autoritatea, desi el accentueaza ca pentru cunoasterea existentei adevarate aceasta n-are nici o insemnatate.

 

Pe culmile gandirii sale filozofice, in a doua carte a "Statului" si in "Phaidros", Platon reprezinta punctul de vedere ca Divinitatea este totalitatea desavarsirii, este neschimbatoare si buna : ea este originea binelui in lume si lumea este manifestarea ideii binelui. Prin aceasta idee Platon se ridica la o conceptie inalta morala spirituala despre Divinitate, care la el se confunda cu Ideea Binelui absolut, ca origine a tuturor ideilor si ca singura putere creatoare, care stapaneste atat macrocosmosul cat si microcosmosul. Cunoasterea acestei puteri nu este harazita decat acelora care sunt capabili de o iluminare launtrica si de asemanarea cu acesta.

 

N.B.

 

 

 

Pe aceeaşi temă

24 Iulie 2012

Vizualizari: 13864

Voteaza:

Filozofia platonica a religiei 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Plante tamaduitoare. Remedii naturale pentru cele mai intalnite boli
Plante tamaduitoare. Remedii naturale pentru cele mai intalnite boli După 30 de ani petrecuți în comuniune cu natura, Nicolae Onu și Mihaela Onu îți arată care sunt plantele tămăduitoare ce alină durerile trupului și suferințele sufletului. De la roinița care liniștește creierul și sufletul, la ciupercile care se luptă cu 73.89 Lei
Icoana Sfintei Treimi a cuviosului Andrei Rubliov sau Celalalt Paraclet
Icoana Sfintei Treimi a cuviosului Andrei Rubliov sau Celalalt Paraclet În acest volum, părintele schimarhimandrit Gabriel Bunge ne oferă tulburătoarea poveste a celei mai faimoase icoane a Ortodoxiei: Troița Cuviosului iconar Andrei Rubliov. Uitat sau deformat în interpretările moderne, secretul teologic și duhovnicesc al 37.00 Lei
Cuvioasa Parascheva. Viata, minunile, acatistul
Cuvioasa Parascheva. Viata, minunile, acatistul Troparul Cuvioasei Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, că luând CRucea ai urmat lui Hristos și lucrând ai învățat să nu se uite la trup căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru acesta și cu în 16.91 Lei
Mangaiere pentru bolnavi
Mangaiere pentru bolnavi În Condacul al 8-lea din Acatistul Slavă lui Dumnezeu pentru toate putem citi: Cât de apropiat ești de noi în ziua bolii! Tu Însuți îi cercetezei pe cei bolnavi, Tu Însuți Te apleci spre patul celui suferind. Și inima lui stă de vorbă cu Tine. Tu luminezi 31.71 Lei
Viata Maicii Domnului in traditia bizantina
Viata Maicii Domnului in traditia bizantina Relativa puținătate a episoadelor evanghelice care o au în centru pe Maica Domnului reflectă atât centralitatea hristologică a Evangheliei Bisericii, cât și discreția și smerenia exemplară care au caracterizat întreaga existență pământească a Fecioarei 37.00 Lei
Despre Maica Domnului si sfinti
Despre Maica Domnului si sfinti Cuvintele Sfântului Nectarie sunt ­descoperire a învățăturii celei adevărate și ­drept‑slăvitoare și, totodată, izvod de rugăciune necontenită, înăl­țân­du‑ne inimile și cugetele la Dumnezeu spre a primi vindecare, luminare și întărire.  15.86 Lei
File de Pateric din imparatia monahilor, Sfantul Munte Athos
File de Pateric din imparatia monahilor, Sfantul Munte Athos Sfântul Munte se aseamănă unui stup. Așa cum în acesta există cuiburi de albine, tot astfel şi în Athos – multe chilii monahale. Şi, precum în stup fără încetare zumzăie albinele, tot la fel şi în Athos monahii, ziua şi noaptea, rostesc psalmi şi imnuri 47.57 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact