Baraganul, campia deportatilor

Baraganul, campia deportatilor

Baraganul este locul pe care comunistii l-au ales pentru a-i deporta pe toti aceia care puteau prea usor sa scape de sub autoritatea lor, precum si pe multi dintre detinutii politici eliberati din inchisori, acestora din urma fiindu-le date aici domicilii fortate.

Dupa anul 1950, in campia Baraganului comunistii au deportat in jur de patruzeci de mii de detinuti politici din vestul tarii. Deportarile in Baragan, intinse pe o durata aproximativa de cinci ani, au avut drept principal scop mutarea fortata a populatiei de pe o fasie lata de aproximativ 25 de kilometri din dreptul granitei cu Iugoslavia. Cei mai multi deportati au fost luati din judetele Timis, Caras-Severin si Mehedinti.

Baragnul, campia deportatilor

Baraganul este o campie din sud-estul Romaniei, caracterizata mai ales de prin vegetatia de step si prin clima deosebit de aspra (veri cu temperaturi foarte inalte si secetoase; ierni foarte geroase, cu vanturi pustiitoare). Fiind lipsita de paduri, pentru o vreme, aceasta regiune a fost folosita ca pasune, de ciobanii munteni, iar mai apoi, in vremurile noastre, ca teren arabil. In aceasta zona se afla orasele Braila, Calarasi, Slobozia si Fetesti.

Baraganul, campia deportatilor

Deoarece Iugoslavia a fost exclusa din organizatia internationala comunista "Comintern", in anul 1948, granita acesteia cu Romania a devenit o zona sensibila pentru regimul politic totalitar din tara noastra. Pentru aceasta, locuitorii din aceasta zona (o fasie lata de aproximativ 25 de kilometri, in dreptul granitei cu Iugoslavia) au ajuns sa fie vazuti drept "elemente cu un factor ridicat de risc".

Astfel, in data de 15 martie 1951, reprezentantii Ministerului de Interne al Republicii Populare Romane, vor da urmatorul decret: "Ministerul de Interne va putea, pe cale de decizie, sa dispuna mutarea din centrele aglomerate a oricaror persoane care nu-si justifica prezenta in acele centre, precum si mutarea din orice localitate a celor care, prin manifestarile fata de poporul muncitor, daunează construirii socialismului in Republica Populara Romana. Celor in cauza li se va putea stabili domiciliul obligator in orice localitate."

In baza decretului din 15 martie, in noaptea zilei de 18 iunie 1951, a fost intreprinsa cea de-a doua mare deportare din istoria tarii noastre, dupa cea a nemtilor, din ianuarie 1945. Aceasta masura aspra, alaturi de altele asemenea ei, urmarea si pregatirea terenului pentru implementarea colectivizarii.

Locuitori din 172 de localitati vor fi deportati in campia Baraganului, pe atunci o zona deosebit de aspra si foarte putin populata. Cei mai multi deportati au fost luati din judetele Timis, Caras-Severin si Mehedinti. Pentru aceasta au fost mobilizati numerosi ofiteri si comandanti, avand in subordine peste 22.000 de militari (trupe de graniceri, trupe de securisti, trupe ale Ministerului Apararii si Internelor).

Peste patruzeci de mii de locuitori din zona amintita au fost scosi cu forta din casele lor, urcati in vagoane de marfa si deportati in campia pustie a Baraganului. Deportatilor li s-au confiscat toate averile, in afara de lucrurile pe care acestia le-au putut lua cu ei, in trenurile de marfa. In randul celor deportati, un loc "privilegiat" l-au ocupat urmatoarele etnii si categorii sociale: cetatenii straini, germanii, sarbii, aromanii, marii fermieri si proprietari de pamant, industriasii si detinatorii de restaurante, refugiatii basarabeni sau macedoneni, cadrele militare si oficialitatile demise, sustinatorii activistilor politici pentru drepturile cetatenesti, etc.

Baragnul, campia deportatilor

"Trenuri dupa trenuri, incarcate cu trupe si armament, infratite cu cel sovietic, se indreptau zi si noapte spre granita cu Iugoslavia, tara ce indraznise sa se retraga din Cominform. Alte trenuri, de vite, incarcate cu "svabi" de toate varstele, veneau dinspre aceeasi granita si se opreau la Lehliu, Slobozia, Ianca. Alte garnituri, tot de vite, pline cu sate intregi, fara deosebire de nationalitate, din judetele Mehedinti, Caras-Severin si Timis, au continuat sa soseasca in aceleasi statii de CFR." (Cicerone Ionitoiu, "Morminte fara cruce")

"Baraganul romanesc a fost populat cu deportati, cu precadere "chiaburi", "dusmani ai poporului", "banditi", "criminali". Au fost concentrate forte masive de munca sub cerul absolut liber, surghiunitilor rezervandu-li-se drepturile de a suferi si de a tacea pentru a supravietui in marele lagar socialist." (Grigore Caraza, "Aiud insengerat")

Abia in anul 1956, multi dintre deportatii banateni s-au putut intoarce la casele lor. Intoarcerea a fost aproape la fel de dureroasa ca si deportarea. In anul 1990, la Timisoara a fost infiintata "Asociatia Fostilor Deportati in Baragan". In anul 1996, membrii acestei asociatii au ridicat "Monumentul Deportarii", amplasat in Parcul Justitiei, din Timisoara. In incinta "Muzeului Satului Banatean", aceiasi membri vor amenaja o casa de pamant batut, acoperita cu paie, asemanatoare cu cele in care au fost obligati sa locuiasca deportatii.

Teodor Danalache

Baragnul, campia deportatilor

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

18 Noiembrie 2011

Vizualizari: 7945

Voteaza:

Baraganul, campia deportatilor 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact