Adormirea Maicii Domnului - sarbatoare a bucuriei

Mareste imaginea.

Adormirea Maicii Domnului este praznuita pe 15 august. Praznicul Adormirii Maicii Domnului este precedat de o perioada de doua saptamani de postire. Sfanta Scriptura nu ne spune nimic despre mutarea Fecioarei Maria la cele vesnice. Informatiile pe care le avem legate de moartea, ingroparea si inaltarea ei la cer, vin din Sfanta Traditie.

Potrivit Traditiei, Maica Domnului a mai trait 11 ani dupa inaltarea la cer a Fiului sau. Sfantul Arhanghel Gavriil i-a vestit trecerea din lumea aceasta la viata vesnica cu trei zile inainte de adormirea sa: «Acestea zice Fiul tau "Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare"».

Dupa ce a fost instiintata de Sfantul Arhanghel Gavriil ca va trece din lumea aceasta la viata vesnica, Fecioara Maria i-a intarit pe cei apropiati prin cuvintele: "Nu faceti din mutarea mea pricina de doliu, ci umpleti-va de bucurie si mai mare. Doresc sa merg la Fiul meu, Cel ce daruieste tuturor fiinta si viata. Si cand ma voi duce la El, nu voi inceta sa ma rog si sa mijlocesc pentru voi, pentru toti crestinii si pentru lumea intreaga, ca Cel ce o judeca in milostivirea Sa, sa se milostiveasca de toti credinciosii si sa-i intareasca si sa-i duca pe calea vietii, iar pe cei necredinciosi sa-i intoarca si sa-i faca pe toti o singura turma a Bunului Pastor care si-a dat sufletul pentru oile Sale si le cunoaste si ai Sai il cunosc!"

Apoi a multumit Domnului pentru toate, iar Mantuitorul a venit la ea impreuna cu cetele ingeresti si i-a zis: "Fericita fii si sa se bucure inima ta. Pentru harul care ti-a fost dat, tot sufletul care va chema numele tau cu sfintenie nu va fi lepadat, ci va afla mangaiere si milostivire in aceasta viata si veacul viitor. Iar tu intra in salasurile cele vesnice cu pace, bucurie ca sa vezi slava mea si sa te bucuri prin harul Duhului Sfant". Dupa aceste cuvinte, Maica Domnului si-a dat obstescul sfarsit. Si-a incredintat sufletul Fiului ei.

Sfintii Parinti ne descopera ca dupa cum trupul Maicii Domnului a ramas feciorelnic in timpul nasterii lui Hristos, se cuvenea ca trupul ei sa ramana integru, ferit de stricaciune si dupa mutarea ei la cele vesnice.

Moartea Maicii Domnului este mutare la Viata, dupa cum reiese si din troparul sarbatorii Adormirii Maicii Domnului: "Mutatu-te-ai la viata ceea ce esti Maica Vietii". Din acest motiv, aceasta sarbatoare nu este trista, ci plina de bucurie.

Maica Domnului a fost un om ca oricare dintre noi. Nu a fost lipsita de pacatul stramosesc si pentru ca a impartasit nasterea noastra, nu a fost ferita nici de moartea noastra. Ca orice om, Maica Domnului a trecut prin moarte, dar nu a ramas in mormant, ci a fost inaltata la cer de Fiul ei, Cel care a biruit moartea. In cartile de cult nu se vorbeste de invierea Maicii Domnului si nici de Inaltarea ei la cer, pentru a nu se confunda cu Invierea Mantuitorului si cu Inaltarea Sa la cer. In schimb se vorbeste de mutarea ei la viata cea netrecatoare, trecere posibila datorita deplinei uniri cu Hristos.

Traditia spune ca Apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la inmormantarea ei. Trupul Maicii Domnului a fost dus de ingeri si de oameni la mormantul din Ghetsimani de langa Ierusalim. Dupa trei zile de la inmormantarea ei a sosit si Apostolul Toma. Acesta a cerut sa se deschida mormantul Maicii Domnului pentru a-i saruta mainile acesteia, dar intrand in mormant, l-a aflat gol. Apostolii au vazut cu acest prilej numai giulgiul, ca marturie a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu.

Daca dupa adormire sufletul ei este primit "pana la tronul Lui cel imparatesc, pana la Sfanta Sfintelor cea din ceruri", dupa cum ne spune Sfantul Ioan Damachin, la trei zile de la adormire este urcat si trupul ei la la cerurile cele mai presus de ceruri.

Icoana Adormirii Maicii Domnului ne descopera ca Mantuitorul ia la ceruri sufletul Maicii Sale, simbolizat de un prunc infasat in scutece albe. Daca in icoane Maica Domnului tine pruncul pe bratul stang, iar cu bratul drept il arata lumii, in icoana Adormirii Maicii Domnului imaginea este inversata, Hristos tine sufletul ei pe bratul stang si o arata ingerilor.

Asa cum Maica Domnului nu a fost parasita de Fiul ei, sa avem credinta ca nici noi nu vom fi lipsiti de mangaierea Fiului atat timp cat ne rugam Maicii Sale.

La multi ani celor ce poarta numele Sfintei Maria!

Adrian Cocosila

Pe aceeaşi temă

• Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului
  Publicat in : Adormirea Maicii Domnului
• Izvorul vietii in mormant se pune
  Publicat in : Adormirea Maicii Domnului

Publica un articol

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine:

Comentarii (4)

• Radu AlexandruPostat la 2016-08-09 16:03

  „Împarte, așadar, cu bogăție întreg poporului tău moștenirea ta, mila și harurile tale, Stăpână! Dă dezlegare lucrurilor cumplite ce ne țin în puterea lor! Vezi de câte și de ce fel de lucruri cumplite, și ale noastre și străine, și din afară și dinăuntru, suntem istoviți! Schimbă în mai bine toate, pe cei dinăuntru și de un neam cu noi, îmblânzindu‑ne unii față de alții.(...) Măsoară grija și tămăduirea ta cu su­fe­rințele noastre, împărțind sufletelor și trupurilor noastre harul îmbelșu­gat și de ajuns pentru toți” (Sfântul Grigorie Palama).

• Mihail VasilePostat la 2015-08-14 18:59

  "Imparateasa mea cea preabuna si nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, primitoarea saracilor si ajutatoarca strainilor, bucuria celor intristati si acoperamantul celor necajiti, vezi-mi nevoia! Vezi-mi necazul! Ajuta-mi ca unui neputincios! Hraneste-ma ca pe un strain! Necazul meu il sti, dezleaga-l precum voiesti, ca n-am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare, grabnica, nici alta mangaietoare buna afara de tine, Maica lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii veci lor." Amin!

• Eugene TEODORESCUPostat la 2015-08-14 17:09

  Prea Sfinta si Prea Curata Stapina, nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria... Ca unul ce sint vinovat, necurat si plin de tot pacatul,cu nemarginita rusine,in genunchi, cu capul plecat si cu lacrimi in ochi strig catre tine Stapina mea, Prea Sfinta nascatoare de Dumnezeu te rog ajuta-ma, miluieste-ma si ma mingiie pe mine robul tau. Amin

• Andrei PanaitPostat la 2015-08-12 09:20

  "Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu care S-a născut ca om nu după legile firii obişnuite; El S-a născut depăşind legile oarbe ale naşterii obişnuite a oamenilor, şi de aceea El a putut să fie fără de păcat şi a putut să moară nu pentru păcatele Lui, ci pentru păcatele noastre. Astfel, Crucea Lui nu ar avea nici un rost. De aceea, în mod logic, refuzând naşterea Lui din Fecioară, refuzăm şi valoarea Crucii. Noi vedem valoarea Crucii în faptul că El nu e un om de rând, care S-a născut în mod obişnuit după legile oarbe ale acestei existenţe, ci El este Fiul lui Dumnezeu care Şi-a luat trup din Fecioara Maria. Or, dacă ea este trupul din care Şi-a luat El trupul Lui, pe care l-a transfigurat şi pe care l-a înviat, El nu putea să lase trupul ei să putrezească, să se strice, să se corupă aşa cum sunt trupurile celorlalţi oameni. Dacă El a înviat, El a vrut să dea o dovadă că şi noi vom învia, dar în mod special şi în primul rând va învia ea. Noi vom afla la sfârşit, când toată rânduiala, toate legile lumii acesteia se vor schimba, însă a voit să arate că nu numai El, ca Fiul lui Dumnezeu făcut om, a înviat, ci că învie şi cineva dintre oameni - o reprezentantă a oamenilor, şi anume aceea din care Şi-a luat El sângele Lui, trupul Lui, viaţa Lui omenească. E propriu Ortodoxiei să nu o prezinte pe Maica Domnului niciodată separată de Hristos, cum se întâmplă în Occident cu tablourile Madonei. Totdeauna este în legătură cu Iisus Hristos. De aceea ea este cel mai aproape de El. Cine poate fi mai aproape de fiul ei decât o maică? El se face fiul unei mame, iubeşte o mamă omenească, aşa cum o iubim noi pe mama noastră, ascultă rugăciunile ei cum ascultăm noi rugăciunile mamei noastre. Ea palpită pentru tot ce palpită El. El a venit ca să ne iubească pe noi, să Se răstignească pentru noi, deci nu poate să nu ne iubească şi ea pe noi, nu poate să nu aibă şi ea toate durerile pe care le are El pentru nenorocirile noastre. Nu poate să nu sară şi ea în ajutorul nostru, cum vine El în ajutorul nostru, dar numai de la El este toată puterea ei. El este Mântuitorul, ea este numai cea care din legătură cu El primeşte şi ea putere să ne ajute în diferite necazuri, în diferite greutăţi. De aceea este bine să ne rugăm - aşa cum face Biserica, cum fac şi credincioşii - şi Maicii Domnului, cerându-i nu ca să ne mântuiască, ci ca să ne scape din diferite nevoi, să ne ajute în diferite greutăţi, să-L roage pe Fiul ei să ne mântuiască. El nu e singur, El are o mamă dintre noi; şi având o mamă dintre noi, ne are pe toţi aproape. Şi ea, avându-L pe El ca Fiu şi iubindu-l ca Fiu, iubeşte tot ce iubeşte şi El. Iar El, întrucât S-a făcut fratele nostru, atunci ea este într-un anumit fel şi mama noastră, mama tuturor fraţilor Lui. De aceea, mare ascultare are ea la rugăciunea pe care i-o adresăm ei. Să facem aceasta cu toată inima, cu toată convingerea. Să nu-L socotim pe Hristos venit om şi rămas separat de oameni, rămas singur, ci în legatură cu noi, mai ales prin mama Lui" (Parintele Staniloae)

Adauga comentariu