Părintele arhidiacon Constantin Safta, fost ostenitor al Centrului Eparhial din Craiova, a trecut la cele veşnice săptămâna trecută la vârsta de 71 de ani. Slujba de prohodire a avut loc sâmbătă, 20 iunie, la Biserica „Sfântul Nicolae” – Brânduşa din Craiova.

Numeroşi clerici şi credincioşi l-au condus pe ultimul drum pe arhidiaconul Constantin Safta, ostenitor harnic al Sfintei noastre Biserici, angajat al Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei unde a activat ani de-a rândul ca secretar eparhial şi inspector de personal.

În anul 2003 a ieşit la pensie, fiind răsplătit cu titlul de arhidiacon pentru întreaga sa slujire.

„Un om cu suflet mare, un slujitor devotat al Mântuitorului Hristos”
La ceasul prohodirii sale, rânduită în ultimul locaş de închinare la altarul căruia a slujit, Biserica Brânduşa, părintele arhidiacon a fost cinstit de mulţi colegi şi fraţi într-ale slujiri, în frunte cu Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care l-a preţuit în chip deosebit. În necrologul său, PS Părinte a arătat dragostea prin care părintele Constantin a slujit pe ceilalţi şi dăruirea arătată necondiţionat în ascultările pe care le-a avut de împlinit ca slujitor şi angajat al Centrului Eparhial. „Părintela Constantin s-a arătat întotdeauna mereu tânăr, iute la pas, harnic, plin de voie bună, într-un cuvânt un om cu suflet mare, un slujitor devotat al Mântuitorului Hristos. L-am avut apropiat în slujirea de episcop vicar aici, la Craiova. L-am cunoscut îndeaproape şi dacă ar fi să-l caracterizez într-un cuvânt aş spune că a fost dintotdeauna: un om bun. Un om de care societatea ar fi avut nevoie în toate domeniile ei de activitate. Aş vrea să scot în evidenţă un amănunt, şi anume că părintele Constantin Safta, în anii grei de comunism, nu a ezitat să-şi îndrepte paşii spre Seminarul Teologic de la Craiova. Să ne gândim doar cum era viaţa în România atunci. Pentru cei care nu cunosc această perioadă este de amintit faptul că în 1958 s-a emis Decretul 410, care prevedea scoaterea călugărilor şi a călugăriţelor afară din mănăstiri. Din aproape şapte mii de monahi şi monahii au mai rămas în sfintele aşezăminte aproape două mii, şi aceştia trecuţi de vârsta tinereţii. A urmat colectivitarea, care se încheia pe la anul 1962. În această sătuaţie tristă, când se vorbea de rău împotriva Bisericii, nişte tineri totuşi şi-au îndreptat paşii spre şcolile teologice. Între aceştia s-a numărat şi părintele arhidiacon Constantin. Nu ştiu dacă cineva ar putea înţelege astăzi cât a fost de greu în acea perioadă. Cu toate acestea, chemat de Dumnezeu, ca muţi din generaţia sa, părintele Constantin a mers la seminar, apoi la facultate, cu dorinţa de a-l sluji pe Hristos până la moarte. A fost dintotdeauna un om al Bisericii, care a slujit Biserica din adâncul fiinţei sale, un om care a ţinut cu Biserica în responsabilităţile şi ascultările pe care le-a împlinit la Centrul Eparhial din Craiova”, a conchis PS Părinte Nicodim.

„Părintele Constantin a dus o viaţă de smerită jertfă”
Din partea Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei a luat cuvântul pr. Grigore Vulcănescu, consilier cultural, prezentând pe larg principalele coordonate ale vieţii cucernicului slujitor. „Un om bun şi devotat, părintele Constantin a dus o viaţă de smerită jertfă. După pensionare, a slujit la Catedrala Madona Dudu şi apoi, peste 4 ani, la biserica Brânduşa, alături de preotul Gabriel Sorescu, fost coleg în slujirea diaconiei. Aici s-a apropiat de mulţi oameni. A fost întru totul un slujitor smerit şi blând, un om vesel şi activ, un suflet mare. Astăzi părintele Constantin merge să-L slujească pe Împăratul Ceresc, de aceea se cuvine să ne rugăm pentru sufletul său bun, ca Dumnezeu să-i facă veşnică pomenirea!”, a încheiat părintele consilier Vulcănescu.

Părintele arhidiacon Constantin Safta s-a născut la data de 31 ianuarie 1944, fiind de fel din judeţul Gorj. A absolvit cursurile Seminarului Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” în anul 1964, fiind mai apoi admis la cursurile Institutului Teologic de grad universitar din Bucureşti, finalizat în anul 1968. A fost hirotonit diacon în anul 1987, slujind alături de cei mai de seamă arhierei din scaunul vlădicesc de la Craiova şi nu numai (a slujit sub 5 mitropoliţi: Firmilian, Teoctist, Nestor, Teofan şi Irineu). Timp de 37 de ani s-a bucurat de binecuvântarea familiei alături de doamna Eugenia, alături de care a crescut un fiu, pe George şi apoi un nepot, Ştefan.

Arhid. Ioniţă Apostolache
Sursa:mitropoliaolteniei.ro
 

.