Martisorul este o sarbatoare specific romaneasca de celebrare a venirii primaverii. In aceasta zi, fetelor si femeilor apropiate le sint oferite martisoare, mici simboluri de pretuire. Se considera ca martisoarele sint un fel de talismane aducatoare de fericire si noroc. In mod traditional, de un snur rosu cu alb sint agatate simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, cosar, inimioara.

Martisoare dacice
Descoperirile arheologice arata ca ritualurile de celebrare a trezirii naturii existau pe pamintul nostru si in urma cu mii de ani.

Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau pregatite inca din timpul iernii si se purtau, ca si acum, doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe un fir textil sau chiar monede care erau atirnate de fire subtiri de lina, negru cu alb. Monedele din aur, argint sau bronz indicau statutul social al celor care purtau arhaicele martisoare menite sa aduca noroc si sa provoace vremea buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile cauzate de soare. Martisoarele erau purtate pina cind inmugureau copacii, fiind apoi atirnate de crengile lor.

Martisoare romane
Pe vremea romanilor, Martisorul era legat de sarbatoarea inceputului de an, care la acea vreme era marcat la 1 Martie. Cu aceasta ocazie exista obiceiul de a se darui un cadou: un fir rosu impletit cu unul alb care simbolizau, rosul dragostea, fertilitatea, iar albul puritatea. La inceput, de firul impletit era legata o floricica. Simbolul impletirii rosu-alb se intilneste si in traditiile orientale, rosul simbolizind principiul feminin, Shakti, iar albul, masculinitatea, Shiva. Martisorul este, insa, un simbol specific romnilor, devenit tot mai bogat in semnificatii, o data cu trecerea timpului, in ciuda faptului ca etnografii nu ii prea dadeau sanse de supravietuire.

Banutii norocosi se atirna in copaci
La sfirsitul secolului al XIX-lea, martisorul era primit de copii, fete si baieti, deopotriva, de la parinti, in dimineata zilei de 1 Martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mina, uneori prins in piept sau la git. El era scos, in raport de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (Macinici, Florii, Paste, Armindeni) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii martisoarelor vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi. Dupa alte surse istorice, martisorul se confectiona din doua fire de lina colorata, rasucite, alba si neagra sau alba si albastra, si facut cadou in prima zi din luna martie cind aparea pe cer Luna Noua.

Traditii in alb si rosu
In folclorul romnesc, anotimpurile sint simbolizate cromatic: primavara prin rosu, vara prin verde sau galben, toamna prin negru sau albastru, iar iarna prin alb. De aceea, se poate spune ca snurul de care se agata martisorul si care este impletit in culorile alb-rosu este si el un simbol al trecerii de la iarna cea alba si rece, la primavara mustind de viata ca focul si singele. Semnificatia culorilor mai este talmacita si altfel in credinta populara: se poate spune ca rosul, dat de foc, singe si soare, este atribuit vitalitatii femeii, iar albul, ca zapada rece si pura, ca apele inspumate, ca norii de pe cer, semnifica intelepciunea barbatului. Snurul martisorului este, astfel, simbolul impletirii inseparabile a celor doua principii – o permanenta innoire. Pentru a respecta traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. El se poarta de la 1 martie pina cind apar semnele de biruinta ale primaverii: pina ce infloresc ciresii ori trandafirii, pina se aude cucul cintind, pina ce vin berzele sau rindunelele. (Lucia GHEORGHIU)

Legenda Martisorului
Povestea simbolului primaverii este veche si este legata de o eclipsa de soare, de ideea mortii ca etapa a evolutiei si innoirii si de cea a sacrificiului. Se spune ca, odata, Soarele a coborit intr-un sat la hora si a luat chipul unui fecior. Un zmeu l-a pindit si l-a rapit dintre oameni, inchizindu-l intr-o temnita. Lumea s-a intristat, pasarile nu mai cintau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai rideau. Nimeni nu indraznea, insa, sa-l infrunte pe zmeu. Intr-o zi, un tinar voinic s-a hotarit sa plece sa salveze Soarele. Multi dintre paminteni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca sa-l ajute sa-l biruie pe zmeu. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. In cele din urma, tinarul a gasit castelul zmeului si au inceput lupta. S-au infruntat zile intregi pina cind zmeul a fost doborit. Desi slabit si ranit, tinarul a reusit sa elibereze Soarele, care s-a ridicat pe cer inveselind lumea. Viteazul n-a ajuns, insa, sa vada primavara. Singele cald din rani i s-a scurs in zapada si, in timp ce aceasta se topea, din pamint au inceput sa rasara flori albe, ghioceii, vestitorii primaverii. De atunci, tinerii impletesc doi ciucurasi, unul alb si altul rosu, pe care ii ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul inseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea singelui voinicului, iar albul simbolizeaza sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.

Cadouri „programate“ pentru protectie si noroc

Trifoiul cu patru foi este un simbol des intilnit la multe popoare. Unele legende spun ca trifoiul cu patru foi este singurul lucru pe care Eva l-a luat cu ea cind a fost izgonita din Paradis. Potcoava este, insa, unul dintre cele mai cunoscute talismane aducatoare de noroc din lume. Unii le pun deasupra usii de la intrare, dar potcoave se gasesc pe multe dintre felicitarile oferite cu diverse ocazii, iar creatorii de martisoare romnesti folosesc si ei acest simbol. Potcoavele au fost facute, la inceput, din fier si aveau reputatia de a ocroti oamenii si animalele de vrajitoare, zine si duhuri rele.

Dochia, baba care toarce firul martisorului
Obiceiul Martisorului este unul dintre obiceiurile rituale de innoire a timpului si anului primavara, la moartea si nasterea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul Martisorului, de 365 sau 366 de zile, ar fi tors de Baba Dochia in timp ce urca oile la munte. Asemanator Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic. Martisorul este inseparabil de traditia pagina a Dochiei, zeita materna, a Lunii si a echinoctiului care confirma vechimea multimilenara a obiceiului. In calendarul Ortodox, de 1 Martie se sarbatoreste ziua Sfintei Cuvioase Evdochia, de unde si prescurtarea Dochia.

„Ti-a iesit cosaru-n drum, vei avea noroc de-acum“
Micul cosar negru este un simbol vechi al norocului, caracteristic traditiei romnesti. Hornarul, ca simbol al norocului, care aduce fericire si prosperitate, a nascut multe superstitii de-a lungul timpului. Astfel, daca intilnesti un cosar, trebuie sa iti pui o dorinta, care sigur se va implini. Si ancora are o semnificatie aparte. Acest obiect este simbol al sperantei, al credintei ce se leaga de inaltul ideal solar, de sursa vietii. Ea este simbolul navigatorilor care strabat apele oceanului vietii. Ghiocelul martisor are si el o semnificatie importanta. Simbol al puterii de indurare, al curajului si al fidelitatii nezdruncinate, aceasta floare da speranta. Buburuza este un simbol recunoscut ca aducator de noroc si protectie pe tot cuprinsul Europei. In engleza Ladybug - gindacul Doamnei, sau in germana - Marienkafer - gindacul Mariei, gargarita este simbolul Fecioarei Maria.

Martisoare scumpe pentru Ziua Femeii
• Cadouri norocoase: inele de aur si argint, inel cu perla neagra, diamant, rubin, safir, bratari de aur si de argint, cercei, ceas cu numele persoanei gravat, colier cu perle in numar fara sot, caseta pentru bijuterii, saluri, pahare de cristal, blanuri, manusi, carti, lampi, tablouri, inregistrari muzicale, parfumurile dulci.
• Flori benefice pentru a fi daruite: trandafiri albi sau rosii, garoafe albe si rosii, crini, visc, liliac, nu-ma-uita
• Cadouri mai putin indicate: inel de aur sau argint cu perle albe, inel cu opal, inel cu ametist, ac de cravata, cutie de lemn, batista, portret, centura, fular, incaltaminte, umbrela, oglinda, perdele obiecte pentru scris, cutit, parfumuri tari.
• Flori cu ghinion: ciclama, tuberoza, mac, plante otravitoare.

Monitorul de Cluj

.